Unii greci cer intrarea ţării în incapacitate de plată

În Grecia, au avut marţi noi manifestaţii în stradă, protestatarii fiind nemulţumiţi de perspectiva unor noi măsuri de austeritate, după ce anul trecut pensiile şi salariile din sistemul bugetar au fost reduse.

Statul grec are, însă, nevoie de ajutor financiar pentru a-şi onora obligaţiile de plată, în condiţiile în care datoria publică este foarte mare, echivalentul la aproximativ 30.000 de euro de persoană.

Protestatarii acuză clasa politică de faptul că ar proteja interesele instituţiilor financiare internaţionale, cele care au împrumutat până acum Grecia, şi că cere sacrificii doar din partea populaţiei.

Nu puţine sunt vocile care cer guvernului să nu mai plătească ratele la datoriile deţinute de bănci din Germania şi Franţa.

De asemenea, aceasta ar însemna declararea incapacităţii de plată a Greciei, pierderile urmând să fie suferite de creditori.

Un astfel de scenariu are rezonanţă în rândul celor care critică măsurile de austeritate, în schimbul menţinerii sprijinului financiar internaţional, însă consecinţele sale ar fi foarte grave, după cum a explicat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

"Într-un astfel de scenariu extrem, Grecia nu s-ar mai putea finanţa din pieţele financiare deloc, ceea ce înseamnă, practic, că va fi forţată să cheltuie la buget doar ce încasează şi atunci, practic, va fi în imposibilitatea de a putea să-şi plătească obligaţii curente pe care le are în acest moment - salarii, pensii - deci, practic, nu cred că un astfel de scenariu avantajează nici măcar pe grecul de rând, care ar putea crede că e scenariul cel mai bun pentru el că n-ar mai trebui să suporte regim de austeritate", a declarat Ionuţ Dumitru.

Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că acesta ar fi un regim de austeritate forţat, iar din punctul său de vedere ar fi un scenariu exclus.

"Un al doilea scenariu este legat de o posibilă declarare a incapacităţii de plată, cu restructurare de datorie. Asta poate să însemne lungiri de maturităţi ale datoriei, poate eventuale reduceri de datorie. Un astfel de scenariu, pieţele financiare sau conform percepţiei generale este unul foarte probabil", a mai spus Ionuţ Dumitru.

Soluţia germană: implicarea voluntară a creditorilor privaţi

Germania, pe de-o parte, cere implicarea voluntară a creditorilor privaţi.

Aceasta s-ar traduce ca ei să preia asupra lor un risc sau nişte eventuale pierderi.

Pe de altă parte, Franţa se opune.

"Evident, politicianul neamţ sau francez îşi dă seama că e destul de greu să explice contribuabilului său de ce el trebuie să contribuie la bugetul Uniunii Europene, spre exemplu, pentru a salva o ţară care nu a avut disciplină fiscală.

"Din punct de vedere politic, e o decizie foarte dificilă, dar eu cred că în ultimă instanţă vorbim de o decizie politică, acolo, pentru că eventualele probleme în Grecia pot afecta credibilitatea întregii zone", a declarat Ionuţ Dumitru.

Preşedintele Consiliului Fiscal precizează că o rezolvarea a situaţiei în care se află Grecia poate veni în urma unui angajament ferm a executivului elen.

"Trebuie, în primul rând, un angajament ferm, pentru că, dacă ne uităm, angajamentul ferm a existat din partea Uniunii Europene; s-a făcut un pachet financiar. Din păcate, lucrurile care au deraiat un pic sau au fost negative faţă de aşteptările iniţiale a fost faptul că în Grecia execuţia bugetară a mers prost.

"Adică cheltuieli mai mari decât se planificase iniţial, conform înţelegerilor cu finanţatorii externi, colectare a veniturilor bugetare mai slabă.

"Deci, practic, Grecia nu şi-a făcut temele. Aceasta este de fapt problema şi, prin urmare, şi finanţatorii externi vor dovezi clare că Grecia este angajată ferm la programul ăsta de ajustare pe care l-au agreat. Eu cred că în momentul de faţă Grecia trebuie să-şi facă temele foarte bine, pentru a putea continua relaţia cu finanţatorii externi", a explicat Ionuţ Dumitru.