Preşedintele Ungariei, Pal Schmitt, a promulgat, luni, noua Constituţie a ţării adoptată în urmă cu o săptămână de Parlamentul de la Budapesta.

Pal Schmitt a declarat că prin promulgarea noii constituţii "s-a născut o Lege fundamentală care este clară pentru toată lumea şi care este în acelaşi timp ungară, naţională, modernă şi europeană".

Pe de altă parte, noua lege fundamentală a fost criticată în ultima perioadă de partidele din opoziţie şi de mai multe organizaţii ale societăţii civile.

Socialiştii din opoziţie, care nu au participat nici la elaborarea Constituţiei şi nici la votul final din parlament, au cerut săptămâna trecută şefului statului ungar să nu promulge viitoarea Lege fundamentală a ţării.

Aceştia au precizat atunci, printr-o scrisoare deschisă, că aceasta aparţine unui singur partid şi nu întregii naţiuni.

Mai mult, şi organizaţia Amnesty International şi-a exprimat unele îngrijorări în legătură cu noua Constituţie.

Organizaţia internaţională consideră că aceasta ar putea aduce atingere normelor internaţionale privind drepturile omului.

În consecinţă, Amnesty International a cerut preşedintelui Ungariei să nu o semneze în forma actuală.

Prevederi contestate

Opoziţia critică faptul că în textul constituţiei se defineşte căsătoria ca o uniune conjugală dintre un bărbat şi o femeie, ceea ce ar exclude posibilitatea legalizării căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex, că viaţa fătului este protejată din momentul concepţiei, ceea ce ar deschide, chiar dacă nu într-un mod explicit, calea către o eventuală restricţionare a avorturilor, că există mai multe referiri la creştinism şi că se introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă sau că s-ar putea oferi, pe viitor, drept de vot maghiarilor din alte ţări.

Unele organizaţii au criticat şi reducerea limitei de vârstă de pensionare la judecători şi procurori, faptul că atribuţiile Curţii Constituţionale rămân deocamdată limitate în chestiuni legate de buget sau de taxe, că bugetul anual trebuie adoptat cu avizul unui consiliu până în 31 martie, în caz contrar, preşedintele având dreptul să dizolve Parlamentul, sau că numărul legilor care necesită o majoritate de două treimi a fost mărit considerabil, incluzând şi domenii precum taxele, pensiile ori protecţia familiei, ceea ce ar reduce astfel posibilitatea de acţiune a unui viitor guvern care deţine doar o majoritate simplă în Parlament.