Un monument al Regelui Ferdinand I, întemeietorul României Mari, va fi dezvelit în curând la Nisporeni, oraş situat la 15 kilometri de râul Prut. Monumente ale Regelui Ferdinand urmează a fi ridicate şi la Chişinău, dar şi la Ialoveni.

În perioada interbelică, la Nisporeni, pe atunci comună în componenţa judeţului Lăpuşna, a existat un monument al Regelui Ferdinand I, întregitorul României Mari. Bustul din bronz al regelui sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire de la 1918 a fost modelat de vestitul sculptor Alexandru Plămădeală, ca un simbol al veşnicei uniri şi a recunoştinţei basarabenilor pentru eliberarea de sub jugul rusesc, după cum se menţionează în documentele vremii.

Actualul monument de la Nisporeni este realizat la iniţiativa unui grup de tineri originari din oraş, cu sprijinul financiar al unui donator din România, a declarat primarul oraşului Nisporeni, Grigore Robu.

Grigore Robu: "Bustul din bronz reprezintă un monument istoric care vine să confirme o dată în plus originea neamului nostru, a neamului român, aşa cum buneii noştri făceau parte din marele judeţ Lăpuşna, parte integră a României, sper şi astăzi, prin acest mic simbol, să facem un pas care să spună clar tuturor originea noastră naţională, istorică şi etnică".

Şi la Ialoveni, unde în perioada interbelică a existat un bust al Regelui Ferdinand I al României, lucrările sunt pe ultima sută de metri. Un monument asemănător celui dezvelit în preajma Arcului de Triumf din centrul Chişinăului, în 1938, ar putea fi înălţat din nou în capitala Republicii Moldova.

Mircea Cosma, preşedintele Societăţii "Mihai Viteazul": "Se împlinesc 100 de ani de la anul în care Basarabia, prin vocea Sfatului Ţării, a cerut unirea cu România, la 27 martie 1918, deci dorim ca în anul 2018 în centrul Chişinăului să fie din nou instalat Ferdinand I, regele în timpul căruia s-a înfăptuit reunificrea paşnică a poporului român".

În perioada interbelică, monumente ale Regelui Ferdinand I au existat în Rezina, Ialoveni, Nisporeni, Izmail şi Chişinău. Distrugerea monumentelor care aminteau de identitatea românească a basarabenilor a fost parte a campaniei de ştergere a memoriei colective şi crearea unei false identităţi de către forţele de ocupaţie sovietică, susţine istoricul Ion Negrei.

Ion Negrei: "Aceste monumente întotdeauna arătau faptele, erau de identitate românească, cee ce sovieticii nicidecum nu puteau să admită".

Alături de monumentele închinate regelui întregitor distruse de sovietici este şi Turnul Dezrobirii, monument ridicat în cinstea eliberării Basarabiei de sub ocupaţia sovietică de către trupele române în vara anului 1941 şi dispărut fără urmă. O soartă similară au avut multe biserici, mănăstiri, cimitire. Pe teritoriul Basarabiei au existat peste 240 de cimitire şi memoriale militare ale eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale. Doar zece dintre ele au fost reabilitate, în majoritatea cazurilor cu susţinere financiară din partea României. În perioada sovietică, pe osemintele acestor soldaţi au fost construite grajduri, ferme sau abatoare.