Ultimele ţări intrate în UE, "cele mai corupte"

Ultimii sosiţi, primii corupţi - cam aceasta este percepţia generală, în condiţiile în care corupţia rămâne o provocare pentru Uniunea Europeană, pe baza indiciilor de percepţie stabiliţi de Organizaţia Transparency International.

Pierre Verluise, doctor în geopolitică şi cercetător la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale, a redactat un clasament al ţărilor europene în funcţie de criteriul corupţiei.

Nouă din cele 13 ţări cele mai corupte ale Uniunii Europene fac parte din grupul noilor membri, fie că au aderat în 2004 sau, în cazul României şi Bulgariei, în 2007.

Pe o scară de la 0 la 10, România, cu un scor de 3,8, identic cu cel al Bulgariei şi al Greciei, se plasează pe ultimul loc al clasamentului, cu mult sub media europeană, care este de 6,4 şi cu foarte mult sub scorul înregistrat de ţara cea mai puţin coruptă, Danemarca, care înregistrează un lăudabil 9,3.

Dacă per ansamblul perioadei 2004-2009, România a înregistrat progrese semnificative, din 2007, data aderării, lupta împotriva corupţiei a regresat - spune Pierre Verluise, cercetător la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale, bazându-se pe date oferite de Transparency International.

"Este de dorit ca România să progreseze mai repede decât Grecia, de pildă. Grecia, aflată în plină criză economică, are un indice de percepţie de 3,8, în condiţiile în care este în Uniunea Europeană de 29 de ani, iar în zona euro de 9 ani. Or, dacă ar fi să îmi exprim o dorinţă, aceea ar fi ca România să nu fie abia peste 29 de ani, adică - dacă nu mă înşel - prin 2036, într-o situaţie la fel de regretabilă.

"Este normal ca toate ţările proaspăt membre să primească fonduri comunitare pentru a-şi construi un anumit număr de infrastructuri necesare. Mai trebuie şi ca aceste fonduri să fie folosite corect, în interesul unui număr cât mai mare de români şi de europeni" a declarat Pierre Verluise.

Existenţa corupţiei nu are nici o legătură cu spaţiul geografic şi cu trecutul istoric al unei ţări, mai spune Pierre Verluise.

"Estonia a fost sovietică între 1945 şi 1990. Are un indice de percepţie a corupţiei de 6,6, peste media europeană. Slovenia, din fostul spaţiu iugoslav, are şi ea 6,6, deci iată două ţări foste comuniste, una în nord, alta în sud, nu foarte departe de România, care demonstrează că nu există un determinism istoric sau geografic.

"Este doar o chestiune de responsabilitate, de bun cetăţean, de demnitate, este o muncă de zi cu zi. Nu există fatalism, ci doar interesul fiecăruia şi al tuturor” a mai precizat Pierre Verluise.