Ultimatum de cinci zile pentru protestatarii din Kiev

Autorităţile din Ucraina dau un ultimatum de cinci zile, protestatarilor, pentru a elibera clădirile administrative pe care le-au ocupat.

După expirarea termenului, Poliţia a anunţat că va lua măsuri.

La Summitul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care are loc la Kiev, aproape toţi şefii diplomaţiilor occidentale au susţinut integrarea europeană a Ucrainei, au condamnat violenţele asupra protestatarilor şi au cerut respectarea drepturilor omului.

Protestele de la Kiev, cele mai ample, de la Revoluţia portocalie, au fost generate de refuzul preşedintelui Ianukovici, de a semna acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Şefii diplomaţiilor occidentale au dat expresie unei poziţii solidare, în sprijinul aspiraţiilor europene ale Ucrainei, dar au subliniat şi necesitatea respectării libertăţii de expresie şi a întrunirilor, cerând autorităţilor de la Kiev să nu mai folosească forţa împotriva manifestanţilor paşnici şi chemând, în acelaşi timp, părţile, la dialog.

SUA, alături de ucrainieni

Asistenta secretarului de stat american, Victoria Nuland, a subliniat că Statele Unite sunt alături de poporul ucrainean care îşi vede viitorul în Europa, apreciind că actualele evenimente din Ucraina au o miză deosebită, în plan internaţional, inclusiv din punctul de vedere al valorilor fundamentale ce stau la baza OSCE.

Şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, arătând că porţile Europei rămân deschise pentru Ucraina, a declarat că soarta acestei ţări nu este indiferentă Germaniei şi că ucrainenii doresc să-şi decidă singuri soarta, iar guvernul ucrainean trebuie să apere dreptul acestora la demonstraţii paşnice.

În discursul său din cadrul reuniunii, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a exprimat îngrijorarea Bucureştiului, în legătură cu folosirea forţei împotriva protestatarilor paşnici, declarând că România încurajează intensificarea eforturilor, în vederea identificării unei soluţii paşnice, politice, prin dialog între părţi.

Ministrul român de externe a salutat intenţia autorităţilor ucrainene, de a investiga recentele incidente şi de a-i trage la răspundere pe cei ce se fac vinovaţi de încălcarea principiilor libertăţii de expresie şi de întrunire.

De asemenea, şeful diplomaţiei de la Bucureşti şi-a exprimat convingerea că viitorul Ucrainei, vecinul şi prietenul României, se află într-o relaţie puternică cu UE.

Pe de altă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, nu s-a referit, în discursul său din plenară, la situaţia din Ucraina; vorbind însă jurnaliştilor ruşi, în culoarele reuniunii, el a criticat ca "isterică", relaţia ţărilor occidentale faţă de evenimentele din această ţară.

"Este cel puţin ciudat să le strigi ucrainenillor că deoarece nu au aderat la structura economică europeană, susţii protestele paşnice împotriva acestei decizii" - a declarat şeful diplomaţiei ruse.

Din România nu ar fi de aşteptat un val masiv de imigranţi spre noile pieţe de muncă, ce se vor deschide în 2014, estimează autorităţile de la Bucureşti.

Sunt însă comunităţi importante în ţările care au deschise pieţele de mai mulţi ani pentru muncitorii români şi unde criza economică şi rata şomajului i-ar putea îndemna să caute destinaţii noi.