UE salută votul parlamentului elen privind măsurile anticriză

Uniunea Europeană a salutat stabilitatea naţională de care a dat dovadă parlamentul de la Atena, arătând că votul de miercuri, unul catalogat drept istoric, reprezintă un pas vital pentru ca ţara să nu intre în incapacitate de plată şi că deschide calea spre deblocarea următoarei tranşe din ajutorul financiar internaţional.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a catalogat şi ea votul drept o veste cu adevărat bună, iar dacă şi joi va fi votată legea de aplicare a acestor măsuri de austeritate, miniştrii de finanţe din zona euro se reunesc duminică pentru a hotarâ acordarea celei de-a cincea tranşe din ajutorul de 110 miliarde de euro.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au salutat votul pozitiv al parlamentului din Grecia, pe care îl consideră un vot de responsabilitate naţională.

--fb1Într-un comunicat de presă comun, cei doi lideri ai Uniunii Europene consideră că, prin votul Parlamentului, Grecia a făcut un pas important spre consolidare fiscală şi reforme structurale.

Atena va primi o nouă tranşă din banii daţi de FMI şi UE, iar acest lucru permite evitarea falimentului statului elen.

Planul financiar al guvernului de la Atena a trecut la limită, cu 155 de voturi din 300, iar punerea sa în aplicare care trebuie făcută de urgenţă va permite economii de aproape 25 de miliarde de euro şi alte 50 de miliarde din privatizări, dar cu preţul unor mari sacrificii pentru oamenii de afaceri şi pentru populaţie, fiind vorba de creşteri de taxe, concedieri, reducerea cheltuielilor publice şi privatizări masive.

Corespondentul Radio România la Atena, Monica Chihaia, precizează că a fost un vot foarte tensionat, pentru că şi planul de măsuri pe care îl prevede a fost unul tensionat.

Măsurile sunt extrem de dure, cu decizii nepopulare de consolidare fiscală, privatizări şi reducerea cheltuielilor publice a căror principală consecinţă pentru populaţie este în primul rând scăderea veniturilor.

Ce îi aşteaptă pe greci?

Fiecare contribuabil grec va trebui să plătească între 1 şi 5% din ceea ce câştigă, vor fi daţi afară oameni din serviciile statului.

Piatra de moară, impozitele, sunt prevăzute anularea unor categorii de scutiri de taxe, majorarea unor impozite şi chiar înmulţirea numărului lor.

Plafonul minim de scutire de la plata impozitelor a scăzut de la 12 mii la 8 mii de euro, cu puţine excepţii.

De asemenea, proprietarii de imobile în valoare de peste 200 de mii de euro vor trebui să plătească un impozit special, în vreme ce pentru liber profesionişti a fost stabilit un alt impozit anual suplimentar.

Toate aceste măsuri ar trebui să ducă la economii bugetare de 25 de miliarde de euro.

De asemenea, din privatizări ar urma să fie obţinuţi alţi 50 de miliarde de euro, printre privatizări numărându-se şi operatorul portuar din Pireu.

Proteste pe străzile Atenei

Grecii au luat cu asalt ministerul de finanţe, au protestat şi au aruncat cu pietre.

Poliţia a reacţionat aruncând cu gaze lacrimogene.

Violenţele din perimetrul clădirii legislativului încetaseră ca prin minune la ora votării din parlament, după anunţarea rezultatului însă incidentele au reizbucnit şi luptele de stradă continuă.

Surse neoficiale afirmă chiar că Poliţia ar fi reţinut 26 de persoane şi că se înregistrează 16 răniţi.

Video: Noile măsuri de austeritate au trecut de votul parlamentului elen.