UE caută soluţii pentru infrastructura energetică

Miniştrii europeni ai energiei au analizat marţi la Bruxelles propunerea făcută de Comisia Europeană în luna octombrie pentru îmbunătăţirea infrastructurilor energetice transeuropene.

Este una din primele discuţii dintr-o dezbatere aşteptată să se încheie spre sfârşitul anului. Ideea finanţării din bani comunitari a proiectelor care nu sunt fiabile din punct de vedere comercial a fost reluată de mai multe state membre.

Marele val de frig care s-a abătut asupra Europei în ultimul timp arată importanţa infrastructurilor energetice.

Cu aceste cuvinte comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a adus încă un argument în susţinerea propunerilor Comisiei Europene pentru modernizarea infrastructurilor energetice transeuropene.

Comisia Europeană a propus în luna iunie un buget de 9,1 miliarde de euro pentru finanţarea proiectelor de interes comun european în domeniul infrastructurilor energetice, iar în luna octombrie a propus noi reguli pentru dezvoltarea şi interoperabilitatea infrastructurilor energetice.

Până la sfârşitul anului, în mai multe dezbateri succesive, statele membre ale Consiliului Uniunii vor trebui să găsească o formulă de compromis pentru a aproba aceste propuneri.

Comisia Europeană propune ca prioritare 12 coridoare sau domenii strategice în materie de infrastructuri energetice şi insistă pe importanţa selecţiei proiectelor de interes comun, pe de o parte, şi, pe de altă parte, pune accentul pe reducerea procedurilor de autorizare a proiectelor la cel mult trei ani, de la aproximativ zece ani în prezent.

La dezbaterea avută marţi toate cele 27 de state ale Uniunii şi-au spus părerea şi majoritatea au insistat asupra rolului esenţial pe care trebuie să-l aibă statele membre în stabilirea listei de proiecte, ca şi în selecţia proiectelor.

Preşedinţia daneză a Uniunii, prin ministrul energiei, Martin Lidegaard, a recunoscut acest lucru.

"Mai multe state membre au spus că vor un rol mai însemnat pentru statele membre în stabilirea listei finale de proiecte de interes comun şi în munca pregătitoare care are loc în grupurile regionale. Este de înţeles, pentru că statele membre sunt cele care deţin întreaga perspectivă strategică şi au un rol-cheie în punerea în practică a proiectelor", a declarat Martin Lidegaard.

Finanţarea proiectelor, controversată

O altă chestiune intens dezbătută a fost cea a finanţării.

În timp ce unele state, precum Belgia, Olanda sau Luxemburg, au spus că nu este neapărat nevoie de bani comunitari pentru finanţarea proiectelor de infrastructuri energetice, un număr însemnat de state, în special state mici, dar şi cele nou intrate în Uniune, au insistat asupra finanţării din bani europeni a proiectelor ce vor fi definite drept proiecte de interes comun la nivel european.

În acest grup de state se situează şi România, a cărei opinie a fost prezentată în dezbaterea publică de marţi de reprezentantul permanent adjunct al României la UE, Cristian Bădescu.

"Recunoaştem faptul că marea parte a costurilor de finanţare a investiţiilor de infrastructură vor trebui furnizate de către piaţă; totuşi, considerăm necesară acordarea de sprijin financiar comunitar pentru proiectele de interes european care nu sunt viabile din punct de vedere comercial", a declarat Cristian Bădescu.

După opiniile statelor membre, comisarul pentru energie, Günther Oettinger, a făcut o adevărată pledoarie pentru propunerile Comisiei şi a recomandat reprezentanţilor statelor membre să spună guvernelor lor că este nevoie de finanţare, "pentru că în domeniul infrastructurilor energetice europenii sunt în secolul XIX".

Comisarul Günther Oettinger a mai spus că banii comunitari vor fi daţi doar pentru proiectele care pot părea mici, dar care au implicaţii la nivel european. Oficialul le-a cerut europenilor să fie uniţi şi solidari şi i-a îndemnat să se compare cu China şi cu SUA, care investesc masiv în infrastructurile energetice.