UE ar putea declanşa "un război economic" împotriva Rusiei

SUA au adăugat la lista de sancţiuni încă 20 de persoane şi o bancă.

Este vorba despre o bancă din Sankt Petersburg, condusă de un apropiat al lui Vladimir Putin şi care are activitatea legată de sectorul gazelor naturale şi petrolului.

După cum a spus preşedintele Obama, ţinta sancţiunilor nu sunt doar oficialii ruşi, care poartă responsabilitatea pentru ceea ce s-a petrecut în Ucraina, ci şi persoane care îl sprijină pe liderul rus.

Pe listă nu se află nici numele lui Putin şi nici cel al ministrului de externe Lavrov, pentru că SUA doresc să lanseze numai un semnal şi lasă deschise căile pentru negociere.

UE a introdus încă 12 persoane pe lista cetăţenilor ruşi împotriva cărora se introduc sancţiuni.

Lista UE numără acum 33 de personalităţi ruse sau ucrainene pro-ruse vizate de o interdicţie privind vizele şi de o îngheţare a activelor în UE.

Cele 12 persoane introduse astăzi pe listă sunt, în general, persoane cu funcţii mari în Parlament, Administraţia prezidenţială sau Forţele navale şi vicepremierul Dimitri Rogozin.

Se pregăteşte însă a treia etapă a sancţiunilor, definită de preşedintele Băsescu război economic.

Consiliul European avertizează Rusia

Consiliul European a atenţionat Federaţia Rusă că orice escaladare a actualei situaţii poate duce la intrarea în etapa a III-a de sancţiuni.

Ea vizează măsuri largi de origin economic, după cum a declarat, la sfârşitul summitului de la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu.

"Îngheţări de active ale oamenilor de afaceri ai Federaţiei Ruse pe tot teritoriul UE. Încetarea oricărei cooperări bancare, financiare deci. Restricţionarea importurilor de energie. Şi interzicerea importurilor de armament.

"În acest sens, în pregătirea etapei a III-a, care, practic, ar însemna o izolare a Federaţiei Ruse faţă de UE - şi, aş traduce-o eu, nu există asemenea formulare în concluzii, declanşarea unui război economic.

"Comisia Europeană şi statele membre vor lucra în zilele imediat următoare pentru a definitiva tipul de acţiuni, pe toate palierele pe care vi le-am prezentat, care ar putea fi luate în cazul escaladării situaţiei din Ucraina", a declarat Traian Băsescu.

România "nu depinde de gazele ruseşti"

Referindu-se la rezerva unor ţări faţă de aplicarea sancţiunilor dintr-o eventuală etapă a III-a, preşedintele a spus că, practic, nimeni nu le vrea, din cauza gravităţii aplicării lor.

El a precizat că UE nu are niciun interes să dezechilibreze Federaţia Rusă, dar, chiar dacă acum costurile unor eventuale măsuri de acest fel pot părea foarte mari, sunt situaţii care, dacă sunt tolerate, pot duce la costuri şi mai mari.

În ce priveşte România, ea nu este printre ţările care să depindă în măsură prea mare de gazul rusesc.

"Noi nu avem o dependenţă energetică insurmontabilă de Federaţia Rusă. Plus că, la acest moment, avem circa un miliard de metri cubi de gaze în rezervă, în condiţiile în care consumul nostru zilnic este de circa 34 de milioane, dacă nu greşesc, şi în condiţiile în care avem o producţie zilnică de circa 31 de milioane de metri cubi.

"Deci, nu noi am fi în situaţia cea mai dificilă sau în niciun caz nu am fi
într-o situaţie dificilă. Marea problemă este ce capacităţi avem să furnizăm energie de completare Bulgariei, ce putem oferi Ungariei, care sunt în dificultate foarte mare.

"Şi acesta este unul din rosturile acestei consultări, pe care o va face Comisia cu fiecare stat membru, ce poate face pentru cei în dificultate", a mai spus Traian Băsescu.