UE a activat articolul 42.7 din tratatul blocului comunitar

La Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut statelor membre ale UE să pună la dispoziţia Franţei mijloace suplimentare de care aceasta are nevoie pentru a-şi consolida securitatea în urma atacurilor de la Paris.

Agenda privind securitatea Comisiei Europene va suferi modificări, iar la summit-ul lor de la Bruxelles din decembrie liderii statelor membre au pus deja pe agendă lupta împotriva terorismului după atentatele de la Paris.

Consiliul Afaceri Generale a decis miercuri agenda reuniunii la nivel înalt din 17-18 decembrie, pe aceasta aflându-se ca subiect important şi implementarea politicilor privind imigraţia.

De altfel, miercuri Comisia Europeană a adoptat deja mai multe propuneri legislative privind întărirea controlului armelor de foc pe teritoriul statelor membre în urma atentatelor de la Paris.

Între timp, Franţa este în stare de urgenţă, iar în Belgia şi Suedia alerta teroristă este ridicată.

În plus, UE a activat articolul 42.7 din tratat la cererea Franţei, care prevede ca în cazul în care un stat membru este victima unei agresiuni armate sau teroriste, celelalte au obligaţia să o asiste şi să o ajute.

Este pentru prima dată când acest articol este activat.

De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a cerut statelor membre să pună al dispoziţia Franţei mijloacele suplimentare de care aceasta are nevoie pentru a-şi consolida securitatea în urma atacurilor de la Paris.
Juncker a subliniat că nu este vorba despre finanţarea unui război, ci de oferirea mijloacelor de care o ţară are nevoie pentru a-şi spori securitaeta, menţionând însă că atentatele de la Paris sunt acte de război ce vor avea numeroase consecinţe.

Şeful Comisiei Europene s-a arătat dispus să înţeleagă situaţia Franţei, afirmând că aceste mijloace suplimentare nu ar trebui tratate ca nişte cheltuieli obişnuite în cadrul Pactului de stabilitate, care defineşte regulile bugetare ale UE şi prevede pentru toate statele membre un deficit maxim de 3% din Produsul Intern Brut.

În aceste condiţii, Comisia Europeană pare să înţeleagă situaţia Franţei şi se arată dispusă la un compromis.
Referindu-se la problema imigraţiei, Jean-Claude Juncker a cerut în continuare să nu fie confundaţi refugiaţii cu teroriştii.

Cei care au comis atentatele de la Paris sunt aceiaşi de care fug refugiaţii, a spus şeful executivului comunitar, adăugând că nu doreşte să se facă din credinţa religioasă un factor de divizare a Europei.

În consecinţă însă, după atacurile de la Paris, Juncker a recunoscut faptul că UE are nevoie de îmbunătăţirea cooperării şi a schimbului de informaţii între serviciile secrete naţionale, care sunt criticate în prezent că nu au fost capabile să prevină atentatele de vineri din capitala Franţei.