Ucraina, subiect al acuzelor reciproce UE-Rusia

Unul dintre punctele tensionate ale summitului de la Vilnius e reprezentat de situaţia Ucrainei.

Uniunea Europeană şi Rusia se acuză reciproc de presiuni asupra Kievului, iar decizia Ucrainei de a anunţa că amână semnarea a fost urmată de proteste de stradă.

Uniunea spune că acordurile cu Ucraina sunt încă pe masă şi că aşteaptă un răspuns al Kievului până mâine.

Rusia consideră că Europa nu a răspuns la cererile economice ale Ucrainei şi a forţat parafarea acordului din raţiuni geopolitice.

În timp ce Uniunea Europeană acuză Rusia de presiuni asupra Kievului, pentru a-l determina să renunţe la integrarea europeană, Rusia, prin vocea preşedintelui Putin, a acuzat Bruxelles-ul de presiune şi şantaj la adresa conducerii ucrainene şi de încurajare a protestelor de masă împotriva preşedintelui Viktor Ianukovici pentru a forţa Ucraina să semneze acordul de asociere în termenii şi în condiţiile impuse de Uniunea Europeană.

Poziţia oficială a Moscovei este că asocierea reprezintă o opţiune suverană a Ucrainei cu sfatul că, înainte de a decide, aceasta trebuie să se gândească bine şi să calculeze costurile.

Un ultimatum "nu va duce la nimic"

Pe de altă parte - afirmă astăzi în cotidianul "Izvestia" Alexei Puşkov, preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri Internaţionale, Bruxelles-ul nu dispune de mijloace deosebite pentru a influenţa poziţia Kievului şi înţelege foarte bine că negocierile cu Ucraina trebuie să continue, pentru că un ultimatum nu va duce la nimic.

Or, acea relaţie pe care Uniunea Europeană a propus-o Kievului nu a mulţumit conducerea ucraineană, întrucât Bruxelles-ul nu a explicat de unde vor proveni banii pentru modernizare, nici cum va compensa Ucrainei pierderea pieţei ruseşti.

În schimb, Uniunea Europeană este foarte interesată în accesul liber pe piaţa ucraineană al produselor europene şi în asocierea unei ţări mari - afirmă Alexei Puşkov.

Aceasta ar întări autoritatea Uniunii Europene şi ar ajuta-o să-şi refacă imaginea afectată de criza economică.

În concepţia Bruxelles-ului, acordul de asociere cu Ucraina a fost de la bun început o operaţiune politică vizând renaşterea Uniunii Europene, un proiect care urmăreşte extinderea zonei de influenţă a UE şi a prezenţei acesteia în spaţiul dintre ea şi Rusia sau chiar de a asigura existenţa Europei unite ca proiect politic, şi pe de altă parte de a pregăti anumite ţări ex-sovietice pentru aderarea la NATO.

Aceasta - în opinia deputatului rus - explică şi reacţia nervoasă a Bruxelles-ului la posibilul eşec al acordului de asociere cu Ucraina, deşi orice încercări de a pedepsi Kievul pentru amânarea semnării vor avea efect contrar.