Ucraina: Legea amnistiei a intrat în vigoare de luni

În Ucraina a intrat luni în vigoare legea amnistiei, a cărei aplicare fusese condiţionată de eliberarea de către protestatari a instituţiilor publice pe care le ocupau de două luni în capitala ţării.

Autorităţile, la rândul lor, au retras forţele de ordine şi au acceptat să închidă dosarele penale deschise manifestanţilor.

Între timp, negocierile politice, inclusiv pentru formarea unui nou guvern, avansează lent, iar protestatarii cer o reformă constituţională care să limiteze atribuţiile preşedintelui, pe care le consideră dictatoriale.

Aplicată începând de luni, legea amnistiei este un pas important în direcţia dezamorsării tensiunilor, dar nu înseamnă nici sfârşitul Euromaidanului, nici al crizei politice.

De respectarea ei va depinde însă măsura în care părţile conflictului vor fi în stare să depăşească neîncrederea reciprocă, unul dintre principalele obstacole în calea negocierilor.

Legea a intrat în vigoare pe 2 februarie, prevede eliberarea din detenţie şi exonerarea de răspundere penală a tuturor manifestanţilor arestaţi şi reţinuţi în timpul protestelor, cu condiţia ca în termen de două săptămâni opoziţia să elibereze toate sediile administrative ocupate în capitală şi în teritoriu, precum şi zona străzii Hruşevskoho din Kiev, locul confruntărilor sângeroase dintre poliţie şi manifestanţi la mijlocul lunii trecute.

Opoziţia "şi-a îndeplinit angajamentele"

Iniţial, opoziţia a contestat legea acuzându-l pe preşedintele Ianukovici că-i transformă pe demonstranţii arestaţi în ostateci pentru a obliga opoziţia să înceteze protestele stradale. După negocieri secrete, părţile, supuse şi presiunilor externe şi interne, au ajuns la un compromis.

Ca urmare, săptămâna trecută au fost eliberaţi condiţionat ultimii dintre cei 234 de protestatari arestaţi, iar opoziţia a eliberat aseară ultimele sedii administrative ocupate.

E adevărat, primăria Kievului a fost evacuată abia luni dimineaţă, iar strada Hruşevskoho rămâne în continuare parţial blocată.

Totuşi, procurorul general Viktor Psonka a anunţat încă de ieri că opoziţia şi-a îndeplinit angajamentele, afirmând că garantează personal pe eliberarea de răspunderea penală a celor 268 de acuzaţi şi închiderea tuturor celor 108 de dosare penale.

Trebuie subliniat că legea amnistiei nu prevede încetarea manifestaţiei non-stop din centrul Kievului, cu alte cuvinte dizolvarea Euromaidanului, după cum nici eliberarea de către opoziţie a Casei Sindicatelor şi Casei Ucrainei, două mari clădiri din apropiere unde se află centrele de comandă şi logistice ale Euromaidanului, spaţii de cazare şi masă pentru manifestanţi şi altele.

Manifestanţii din Kiev, din care o parte s-au opus evacuării primăriei, au declarat că vor continua protestele şi mâine vor organiza un marş paşnic până la Parlament pentru a cere deputaţilor Radei Supremei să voteze cât mai rapid reforma constituţională.

Revenirea la Constituţia din 2004 şi republica parlamentar-prezidenţială reprezintă una dintre cele mai importante revendicări ale opoziţiei.

Aceasta îl acuză pe preşedintele Ianukovici şi Partidul Regiunilor, de guvernământ, că tergiversează efectuarea acestei reforme pentru a prelungi cât mai mult posibil perioada de valabilitate a actualelor prerogative prezideniale.

Opoziţia intenţionează să renunţe la consultări

Pe de altă parte, nici opoziţia nu a reuşit să se înţeleagă până în prezent cu privire la conţinutul reformei. În momentul de faţă, la parlament sunt depuse trei proiecte de lege, niciunul însă înregistrat oficial.

Cu toate acestea, unul dintre liderii opoziţiei parlamentare, Arseni Iaţeniuk, şeful grupului parlamentar al Partidului Batkivşcina, pro-Timoşenko, a declarat că opoziţia intenţionează să renunţe la consultări şi să supună la vot proiectul reformei constituţionale, fără însă a preciza la care anume se referă. La fel de incertă rămâne şi formula viitorului guvern.

Arseni Iaţeniuk şi Vitali Kliciko, liderul partidului de opoziţie Udar, folosesc termene diferite: "guvern de coaliţie", respectiv "guvern de încredere naţională".

Kliciko a respins de altfel anterior orice posibilitate de a intra la guvernare alături de partidul lui Ianukovici.

Luni, preşedintele Radei Supreme, Vladimir Rîbak, a declarat că săptămâna aceasta şeful statului, Viktor Ianukovici, va propune parlamentului candidatura noului prim-ministru, cu precizarea că în discuţie se află atât nume din opoziţie cât şi din cadrul Partidului Regiunilor.

Reprezentantul în parlament al şefului statului, Iuri Miroşnicenko, a declarat că negocierile dintre Ianukovici şi opoziţie cu privire la numele viitorului premier au luat sfârşit, întrucât opoziţia a refuzat să facă parte din viitorul executiv.

Miroşnicenko a conformat totodată că noul premier va fi propus Radei Supreme în cel mai scurt timp.

Pe fondul acestor incertitudini, Arseni Iaţeniuk şi Vitali Kliciko - care, fie spus, are rezidenţă în Germania - au plecat în această după-amiază la Berlin pentru a discuta cu cancelarul federal Angela Merkel sprijinul politic şi economic pe care Germania şi Uniunea Europeană îl pot acorda în rezolvarea crizei din Ucraina.

Vizita are loc la doar câteva zile după vizita la Moscova a şefului diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, Ucraina fiind unul dintre punctele centrale ale convorbirilor sale cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.