Ucraina la trei ani după Euromaidan

Conform unui studiu realizat de redacţia ucraineană a BBC, în ultimii trei ani şi în perioada ce a urmat conflictului din Donbas, în luptele dintre forţele armate ucrainene şi grupările de rebeli susţinute de Moscova au murit 9.640 de oameni, Armata ucraineană a pierdut pe frontul de est aproape 2.500 de militari, iar alte 280.000 de persoane au fost mobilizate şi trimise să lupte pentru apărarea Ucrainei în zona de conflict din regiunile Doneţk şi Luhansk.

Din 2014 populaţia Ucrainei, excluzând Crimeea, s-a redus de la circa 46 de milioane de oameni la aproximativ 43 de milioane, iar numărul persoanelor strămutate din Donbas şi din Crimeea în alte regiuni ale Ucrainei a ajuns la 1,7 milioane. În plus, 250.000 de cetăţeni ucraineni au ales să se refugieze în Federaţia Rusă - potrivit datelor oficiale anunţate de Moscova.

În perioada 2013-2016, cursul de schimb pentru dolar a crescut de la 5,5 grivne/1 dolar la 25 de grivne/1 dolar, reţeaua de magazine ''Roshen'' a preşedintelui Petro Poroşenko a deschis 17 reprezentanţe la Kiev, cinci în oraşul Harkiv şi trei în Lviv, iar PIB-ul Ucrainei a ajuns de la 180 de miliarde de dolari (2013) la 90 de miliarde de dolari (2015).

De asemenea, Ucraina (excluzând Crimeea şi zona de conflict) a redus consumul de gaze naturale de la 45 de milioane de metri cubi (2013) la 20 de milioane de metri cubi (2016). În toată această perioadă, Ucraina a schimbat patru procurori generali, patru guvernatori ai regiunii Doneţk, patru guvernatori ai regiunii Luhansk, doi miniştri ai apărării şi doi şefi de Stat Major, iar popularitatea preşedintelui Petro Poroşenko a scăzut de la 35% în 2014 la sub 10% în 2016.

După Euromaidan, Kievul a dat în urmărire zece membri ai fostului guvern condus de ex-premierul Mikola Azarov, iar un fost membru al respectivului executiv este cercetat penal în Ucraina.

Pe 21 noiembrie, Ucraina a marcat Ziua Demnităţii şi a Libertăţii, comemorând, totodată, victimele revoltelor pro-europene care au început la Kiev în seara de 21 noiembrie 2013, când câteva sute de studenţi au ieşit să protesteze în Piaţa Independenţei (numită şi Maidan) faţă de decizia guvernului de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Protestatarilor li s-au alăturat tot mai mulţi oameni, mai ales după ce Viktor Ianukovici, preşedintele pro-rus de atunci al Ucrainei, a refuzat să semneze acordul de asociere cu UE. În doar câteva zile, protestele s-au răspândit în toată ţară, iar la Kiev oamenii au început să iasă în stradă cu zecile de mii.

Lucrurile au scăpat de sub control la sfârşitul lunii noiembrie, când mii de oameni au încercat să ia cu asalt clădirea Administraţiei Prezidenţiale, dar au fost respinşi violent de forţele speciale Berkut ale Ministerului ucrainean de Interne. Revoluţia Demnităţii din Ucraina a culminat în februarie 2014, când 100 de protestatari au fost ucişi de lunetişti în Piaţa Independenţei din Kiev.

În urma acestui masacru, Viktor Ianukovici a fost demis de Parlament, însă a reuşit să fugă în Federaţia Rusă. Revoluţia Demnităţii a fost urmată de o criză fără precedent pentru Ucraina: în martie 2014, trupele ruse au ocupat peninsula Crimeea, iar în urma unui referendum ilegal, regiunea a fost anexată de Rusia. În plus, în estul Ucrainei, forţele separatiste şi serviciile ruse au provocat un conflict armat şi au proclamat republicile separatiste Doneţk şi Luhansk.

EUROMAIDAN - Imagini de arhivă.