Ucraina ar putea primi gaze din Ungaria şi Slovacia

Ucraina ar putea primi, în curând, cel puţin o parte din gazele naturale de care are nevoie din Slovacia şi Ungaria, care vor folosi reţeaua de transport care îi leagă de Ucraina în sistem revers.

Pregătirile tehnice în acest scop au început mai întâi în Slovacia şi mai de curând şi în Ungaria.

Acesta din urmă ar putea exporta în Ucraina până la şase miliarde de metri cubi de gaze.

Una din speranţele Ucrainei este să acopere o parte din consumul intern de gaze şi din resursele descoperite în Marea Neagră.

Ultimele evenimente legate de Crimeea şi Ucraina au readus în prim plan preocuparea europenilor pentru căi alternative la cea rusească, pentru aliemntarea cu gaze naturale.

Din nou se vorbeşte despre resursele descoperite de curând în estul Mării Mediterane.

Hidrocarburile au crescut interesul pentru zona din estul Mediteranei

Conform unor opinii şi pe baza prospecţiunilor, gazele descoperite în zona Ciprului ar putea ajunge locuitorilor insulei timp de vreo sută de ani, iar cele din zăcământul Leviathan, din dreptul Israelului, ar ajunge locuitorilor acestei ţări timp de mai multe generaţii - este opinia exprimată de lordul Michael Leigh, un cunoscut diplomat europen, bun cunoscător al politicilor europene de extindere, care acum este consultant la German Marshall Fund.

Hidrocarburile descoperite în estul Mediteranei, spune Sir David Leigh, au crescut interesul internaţional pentru zonă.

SUA au un puternic interes. Cea mai importantă companie care forează în zonă este americană, Noble.

Mai este una italiană şi una franceză şi, dacă vor obţine şi acestea rezultate asemănătoare celei americane, va creşte şi interesul celor două ţări.

Apoi, Turcia şi Israelul sunt implicate, doi aliaţi puternici ai Statelor Unite. Rusia are interese. Gazprom vrea să joace un rol în distribuţia de gaze.

Turcia contestă dreptul Ciprului de a acorda licenţe, dar este posibil să reia relaţiile cu Israelul şi chiar vorbeşte de un gazoduct prin care să importe gaze de la Israel.

"Şi Uniunea Europeană are interesele sale. Gazele din zonă ar putea avea o contribuţie modestă la diversificarea surselor de aprovizionare cu hidrocarburi, dar per total efectul asupra Uniunii este relativ marginal.

"Pentru anumite ţări care importă 100% gaz rusesc, această sursă de diversificare ar fi extrem de binevenită", a spus Sir David Leigh.

Zona a devenit "volatilă"

Seth Cropsey, director al Centrului pentru studii legate de Forţele Navale Americane, al Institutul Hudson din SUA, fost adjunct al subsecretarului apărării în timpul lui Reagan şi al lui George Bush, descrie situaţia din zonă, care este acum atât de interesantă din cauza hidrocarburilor, ca fiind foarte volatilă.

Turcia la nord, cu tulburări generate de protestele împotriva premierului Erdogan, Siria, la est, aflată de doi ani în război civil, Libanul, controlat de guvernul iranian prin Hezbollah, şi Egiptul, la sud, care acum nu este un model de stabilitate politică, iar instabilitatea se extinde spre vest, pe tot nordul Africii.

"Întraga zonă a devenit mai volatilă, iar Statele Unite aveau Flota a V-a în Mediterana, dar şi-au redus prezenţa al cinci nave, patru cu baza în Spania şi una de comandă, cu baza în Italia.

"Totul indică volatilitate şi instabilitate, dacă situaţia nu va reveni la ce a fost. Este în interesul Occidentului, este în interesul protejării flancului sudic al NATO şi în interesul prevenirii unei instabilităţi şi mai mari în Mediterana de Est", a spus Seth Cropsey.