Turul doi al alegerilor locale din Franța

Peste 47 de milioane de francezi sunt chemaţi azi să își aleagă reprezentanții în consiliile regionale și departamentale, cu un protocol sanitar strict în secțiile de vot, care prevede măști, distanțare, dezinfectare și chiar propriul pix pentru a semna în tabelele electorale.

Primul tur al alegerilor locale din Franța a fost marcat săptămâna trecută de un absenteism istoric, care pare să fi avantajat partidele stângii și dreptei tradiționale. Corespondenta RRA la Paris, Daniela Coman, explică indiferența unui electorat până nu demult foarte implicat în viața politică a ţării.

Reporter: După o campanie electorală anemică, fără mitinguri și întâlniri cu alegătorii din cauza epidemiei, despre aceste alegeri a început să se vorbească serios abia duminica trecută, când doar 34% din electorat a votat.

Absenteismul record din primul tur a fost explicat de analiști, dar şi de alegători consultați în diverse sondaje de opinie, ca o reacție că de fapt acest scrutin este doar anticamera prezidențialelor din aprilie, anul viitor.

Altă explicație ar fi că mulţi dintre francezi nu sunt lămuriți cum își împart atribuțiile consiliile regionale și cele departamentale, arătând cu degetul lipsa de eficiență a acestor numeroase straturi birocratice.

Observatorii sesizează și o falie care se adâncește tot mai mult între clasa politică și cetățeni, un efect al promisiunilor nerespectate ani la rând și a lipsei de speranță a celor mai săraci, în special, care a dus la apariția cu trei ani în urmă a mișcării vestelor galbene.

Pe lângă participarea la vot, cel mai așteptat rezultat de diseară este cel al partidului de extremă dreapta condus de Marine Le Pen, rivala președintelui Emmanuel Macron. În primul tur, candidații săi au obținut rezultate mai slabe decât prevedeau sondajele, însă cel clasat pe primul loc pe Coasta de Azur nu este lipsit de şansa de a câștiga regiunea.

Partidul prezidențial, clasat abia pe locul patru săptămâna trecută la nivel național, nu găsește, se pare, nicio cale de a se impune în teritoriu.

Ecologiștii, care au câștigat anul trecut primăriile mai multor orașe mari, nu au avut același succes la regionale.

Partidele tradiționale, socialiștii și republicanii rămân, se pare, preferații scrutinelor locale.