Turcia, război pe două fronturi

"Turcia se confruntă cu unul dintre cele mai mari valuri de terorism din istoria sa" - a afirmat ieri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care a promis să ia măsuri împotriva rebelilor kurzi şi a grupării Statul Islamic. "Trebuie să lovim aceste organizaţii teroriste în maniera cea mai puternică", a spus el, dar tocmai politica dezastruoasă a lui Erdogan în privinţa Siriei a provocat acest val de instabilitate fără precedent, cred analiştii politici.

O sinteză a acestor opinii realizată de redactorul nostru, Carmen Gavrilă:

Turcia este prinsă într-un război pe două fronturi. Pe de o parte se confruntă cu militanţii kurzi din PKK şi, de cealaltă, cu teroriştii din gruparea jihadistă Daesh, aşa-zisul Stat Islamic.

Dacă atentatul de la Istanbul de acum trei zile a fost atribuit Organizaţiei teroriste Daesh, cel din 13 martie a fost pus în seama unor separatişti kurzi.

Analiştii turci pun coşmarul care s-a abătut asupra Turciei pe seama politicii dezastruoase a preşedintelui Erdogan în ce priveşte Siria.

Cu numai câţiva ani în urmă, actualul preşedinte Erdogan îşi propusese ca moştenirea sa politică să fie rezolvarea problemei kurde în Turcia. Paşi de neînchipuit s-au făcut pentru păstrarea identităţii culturale şi lingvistice a kurzilor, negocierile politice erau în curs, până când a izbucnit războiul din Siria, iar Turcia a fost cel mai vocal susţinător al plecării de la putere a lui Bashar al Assad.

La prima vedere, Turcia lui Ergodan se afla, în ce priveşte Siria, de aceeaşi parte a baricadei ca şi kurzii sirieni, care au fost mereu cetăţeni de mâna a doua, fără măcar dreptul la cetăţenie siriană, numai că ridicarea Daesh în Siria şi lipsa unei acţiuni coerente şi ferme a occidentului acolo, a făcut din kurzi singura forţă capabilă să ţină piept Daesh. Asta a trezit spaima permanentă a autorităţilor turce de posibila creare a unui stat kurd care să ofere muniţie la propriu şi la figurat kurzilor turci. Brusc, din parteneri de negociere, cel puţin aripa politică şi alte formule kurde acceptate de Ankara în discuţii, au redevenit, laolaltă cu PKK, inamic public.

Analişti turci independenţi susţin că, pe măsură ce popularitatea fantastică a lui Erdogan şi a partidului său, AKP, a început să fie ştirbită, kurzii au redevenit, convenabil, inamicul care justifică o creştere a autorismului regimului turc.

Reacţia PKK şi a diverselor grupări separatiste kurde nu a întârziat să apară printr-o serie de atentate îndreptate în special împotriva unor secţii de poliţie şi a unor posturi ale Armatei turce, în zonele locuite preponderent de kurzi.

În paralel, s-a făcut tot mai simţită prezenţa Daesh pe teritoriul Turciei cu o serie de atentate, care a culminat cu cel de săptămâna trecută în centrul Istanbulului.

Atentatele din 2015 s-au suprapus pe o perioadă electorală care a alterat în mod evident opţiunile de vot. Turcii, care iniţial nu ar mai fi acordat AKP o majoritate în parlament, au făcut în final alegerea care credeau că le va aduce stabilitate şi securitate, adică AKP. Însă 2016 le-a contrazis aşteptările şi tot mai multe voci în Turcia spun că preşedintele Erdogan se foloseşte de climatul de insecuritate pentru a-şi consolida puterea.

Profesorul de ştiinţe politice Gökhan Bacik de la Universitatea Ipek de la Ankara, mi-a explicat că libertatea presei este printre primele victime.

Gökhan Bacik: "Cel mai probabil guvernul îşi va creşte autoritarismul, deşi nu asta e soluţia. Mă aştept la o creştere în puterea structurilor de securitate şi la o posibilă interzicere completă a presei".

Nu de puţine ori, inclusiv dinspre SUA, au venit spre Ankara reproşuri pentru lipsă de fermitate în ce priveşte Daesh. Turciei i s-a reproşat că nu şi-a securizat cum trebuie graniţa şi că a lăsat să pătrundă nu doar luptători Daesh, ci şi traficanţi Daesh de petrol.

De altfel, o parte a presei turce a scris despre afacerile cu petrol Daesh ale rudelor preşedintelui Erdogan, dar şi despre transporturi suspecte de arme către gruparea teroristă, organizate de către Serviciile Secrete Turce. Jurnaliştii care au scris despre acest subiect au fost arestaţi sub acuzaţia de spionaj.

Sunt voci în Turcia care spun, sub acoperirea anonomitului, că jocul periculos al lui Erdogan în ce priveşte Siria şi toleranţa pe care a arătat-o faţă de Daesh vin acum să bântuie Turcia şi să o transforme dintr-o ţară sigură într-una în care nu mai poţi merge liniştit pe stradă şi în care economia este grav afectată.

Mai mult, Turcia începe tot mai evident să sufere de o ruptură majoră în rândul populaţiei. Pare că jumătate din populaţie acuză AKP şi pe preşedintele Erdogan pentru atentatele din ultima vreme, fie ele organizate de Daesh ori de grupări kurde, iar cealaltă jumătate o acuză pe prima de trădare, pentru că îndrăzneşte să critice puterea. Această ruptură este poate cel mai mare risc pentru Turcia, riscul de a se vedea sfâşiată din interior.