Turcia acuză Franţa de genocid în Algeria

Premierul turc Recep Erdogan a acuzat Franţa că ar fi comis genocid în timpul ocupaţiei coloniale a Algeriei, transmite BBC.

Recep Erdogan l-a acuzat pe preşedintele francez, Nicolas Sarkozy că utilizează în scopuri electorale ura împotriva musulmanilor şi a turcilor.

"Se estimează că 15% din populaţia algeriană a fost masacrată de francezi cu începere din 1945. Este vorba de un genocid", a spus Recep Tayyip Erdogan, citat de AFP.

"Iar dacă (preşedintele francez, Nicolas) Sarkozy nu ştie acest lucru, ar trebui să meargă să-l întrebe pe tatăl său", a adăugat premierul Erdogan, potrivit EFE.

Declaraţiile premierului turc vin la o zi după ce camera inferioară a parlamentului francez a adoptat o lege care sancţionează ca infracţiune negarea aşa-numitului genocid comis de turcii otomani împotriva armenilor în anii 1915-1916.

Proiectul de lege prevede condamnarea la un an de închisoare şi la plata unei amenzi de până la 45.000 de euro pentru orice negare publică a unui genocid recunoscut de lege.

Pentru a intra în vigoare documentul trebuie aprobat şi de senatul francez.

Reacţie dură a Ankarei

Joi Recep Tayyip Erdogan a dispus suspendarea vizitelor bilaterale, chemarea pentru consultări a ambasadorului Turciei din Franţa şi a adăugat că "exerciţiile militare comune cu Franţa şi toate activităţile militare cu această ţară au fost anulate", în semn de protest faţă de adoptarea textului.

Premierul Erdogan a detaliat că Turcia va examina fiecare cerere militară franceză privind utilizarea spaţiului său aerian şi "respinge de acum înainte orice solicitare" privind vizitarea porturilor turceşti de către nave de război ale Franţei.

Potrivit premierului, este vorba de o primă serie de sancţiuni împotriva Franţei, aliat al Turciei în cadrul NATO, şi, "în mod progresiv", alte măsuri ar putea fi puse în aplicare.

La rândul său preşedintele turc Abdullah Gül a declarat vineri că Franţa ar trebui să se retragă din grupul de la Minsk, înfiinţat pentru a identifica o soluţie negociată la conflictul între Armenia şi Azerbaidjan, dacă Parisul va adopta în final proiectul de lege.

"Dacă o asemenea propunere capătă caracter de lege, ceea ce sper să nu se întâmple, cel mai probabil ar trebui ca Franţa să se retragă imediat de la toate aceste eforturi de mediere, deoarece ar da dovadă de o totală lipsă de imparţialitate, oficializând părtinirea", a declarat preşedintele Gul, citat de AFP.

Decizie dificilă pentru Franţa

La ora actuală, aproape 1.000 de întreprinderi franceze există în Turcia, numai în 2011 în această ţară instalându-se aproape 100.

Primul risc ar fi boicotarea produselor lor de către consumatorii turci, la apelul tinerilor, prin intermediul reţelelor sociale de pe internet, avertizează patronatul turc.

Aceleaşi avertismente, folosite pe un ton imperativ şi dur, au fost lansate recent şi de premierul Recep Tayyip Erdogan, el adresându-se, printr-o scrisoare, direct preşedintelui Nicolas Sarkozy şi vorbind despre consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile politice, economice şi culturale bilaterale.

Pe de altă parte pe teritoriul Franţei trăiesc aproximativ o jumătate de milion de etnici armeni, iar votul lor va cântări mult în alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Cursa se anunţă strânsă, iar preşedintele Nicolas Sarkozy speră să obţină un nou mandat.

Contracandidatul său socialist, François Hollande, este nemulţumit şi vede în votul de joi o operaţiune pur electorală.

Cotidianul francez "Le Monde" publică, vineri, şi părerea fostului preşedinte socialist al Consiliului Constituţional din Franţa, care crede că iniţiativa adoptată joi de deputaţi este una neconstituţională.

Proiectul de lege francez a fost susţinut de membri ai partidului preşedintelui Nicolas Sarkozy, nu însă şi de ministul de externe Alain Juppé.

"Nu avem nevoie să ne lansăm într-un concurs de genociduri pentru a recupera voturile francezilior de origine armeană", ar fi spus şeful diplomaţiei de la Paris.

Autorităţile turce recunosc că între 300 şi 500 de mii de armeni au murit în Anatolia otomană în timpul Primului Război Mondial, dar, potrivit acestora, ei nu au fost victime ale unei campanii de exterminare, ci ale haosului din ultimii ani de existenţă ai Imperiului otoman.

În schimb, armenii vorbesc despre un genocid şi de un număr mult mai mare de victime - un milion şi jumătate.