Tunisia se pregăteşte de primele alegeri libere

Tunisia se pregăteşte de primele alegeri libere, la nouă luni de când dictatorul Ben Ali a fugit din ţară, forţat de o revoltă populară.

Vineri este ultima zi de campanie electorală într-o competiţie în care sunt angrenate peste 100 de partide.

Prim-ministrul le-a cerut tunisienilor să meargă la vot duminică fără frică şi a dat asigurări că scrutinul va fi corect.

Tunisia trăieşte, pentru prima dată în istoria sa, o experienţă democratică, alegerile libere.

Peste 1.400 de liste pe care figurează aproape 11.000 de candidaţi, mai mult de 100 de partide şi aproximativ 600 de independenţi vor să ajungă în Adunarea Constituantă.

Din atâtea formaţiuni, cel puţin zece sunt cunoscute de electorat, dintre care doar cele cinci - şase care au trecut istoric contează cu adevărat - relevă studiile şi sondajele făcute în timpul campaniei.

Aşteptările cetăţenilor de la aceste alegeri sunt mult peste ce le vor aduce ele, adică o adunare de 217 deputaţi, care are unica misiune să redacteze o Constituţie şi să deschidă calea alegerilor legislative şi a preşedintelui.

Cea mai mare parte a populaţiei, însă, se aşteaptă ca Adunarea Constituantă să rezolve problema şomajului, cu care se confruntă mai ales tinerii cu studii superioare, sau să pună în practică o mai bună împărţire a beneficiilor unei eventuale creşteri economice.

Marea provocare, însă, a scrutinului de duminică este ascensiunea islamiştilor.

Partidele numite aici moderniste, care se revendică de la curentele şi principiile politice existente în Europa, respectiv stânga - dreapta, şi care militează pentru un stat civil, se tem de creşterea puterii islamiştilor.

Profesorul Abdelkarim Hizaoui, fost jurnalist, acum director general al Centrului African de Formare a Jurnaliştilor şi Specialiştilor în Comunicare a declarat pentru Radio România că principala miză a acestor alegeri este dacă vor câştiga cei care doresc să păstreze în continuare laicitatea statului tunisian sau adepţii sistemului bazat pe religia islamistă.

"Noi am ales în 1956, când s-a proclamat independenţa fostei colonii franceze, să fim o ţară arabă musulmană, însă, sub multe aspecte, suntem diferiţi de alte state arabe sau musulmane. Şi cea mai importantă latură este statutul femeii, locul ei în societate, libertăţile şi drepturile de care se bucură femeia în Tunisia", a declarat Abdelkarim Hizaoui.

"Apoi, noi avem o altă interpretare a locului religiei în viaţa oamenilor decât, de exemplu, ţările din zona Golfului Persic. Aşa că acum important este să alegem calea care ne duce spre deschiderea Tunisiei către lume, o anumită formă de laicitate inspirată după modelul Turciei. În orice caz, chiar dacă mişcările islamiste se bucură de un oarecare succes, ultimele sondaje arată că doar o treime din electorat merge către ele, iar două treimi agreează modelul laic de deschidere", spune Abdelkarim Hizaoui.

Supuşi unor persecuţii dure în timpul regimului Ben Ali, islamiştii au reuşit să câştige, în numai nouă luni, un important capital de simpatie, datorat trecutului lor de opozanţi, chiar dacă adversarii lor politici nu ratează nicio ocazie să le atragă atenţia că nu ei au făcut revoluţia din 14 ianuarie.

Liderul Partidului Renaşterii - Enada, Rashid Ghannouchi, cunoscut disident în regimul lui Ben Ali, s-a întors în ţară după 20 de ani de exil la Londra şi a relansat această formaţiune.