Trimiterea în judecată a premierului şi criza refugiaţilor, în presă

Printre numeroasele articole dedicate crizei refugiaţilor şi conflictului din Siria, presa internaţională inserează şi relatări despre trimiterea în judecată a premierului Victor Ponta.

Procurorii români l-au trimis oficial în judecată pe primul ministru pentru fapte de corupţie, între care evaziune fiscală şi spălare de bani, scrie Washington Post, precizând că Ponta este primul şef de guvern în funcţie trimis în faţa instanţei.

"Deja rănit de şocanta înfrângere în alegerile prezidenţiale din luna noiembrie a anului trecut şi confruntat cu alegeri generale anul viitor, Ponta a rezistat apelurilor la demisie şi până acum are susţinerea partidului său de stânga şi a aliaţilor pentru a rămâne la putere", notează New York Times.

Totuşi, adaugă aceeaşi gazetă americană, "trimiterea în judecată a premierului intervine într-un moment delicat pentru guvernul lui, care tocmai a obţinut adoptarea unui controversat program de reduceri fiscale şi ar putea începe curând negocierile în vederea unui nou acord de asistenţă cu FMI".

"Singura concesie făcută de Ponta în faţa scandalului a fost renunţarea la funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat", remarcă La Repubblica, adăugând că atitudinea premierului "prejudiciază încrederea investitorilor străini în eforturile României de a asigura transparenţă în politică, economie şi justiţie".

Şeful guvernului român "îşi va împărţi timpul între guvern şi tribunal", conchide AFP, care constată că "după ce afirma la începutul anului 2015 că va renunţa la funcţie în cazul în care va fi deferit justiţiei, şeful guvernului face o piruetă".

Şi de fapt, "nimic din legislaţia română nu îl obligă să demisioneze", remarcă în continuare agenţia de presă franceză.

Presa internaţională este însă mult mai interesată de criza refugiaţilor.

Croaţia, la limita capacităţii de primire a imigranţilor. Sursa: youtube.com

Luată cu asalt de peste 7.000 de refugiaţi, după cum citim în Financial Times, Croaţia spune că nu mai poate primi alţi migranţi, relatează The Guardian.

Într-un interviu acordat ziarului Le Figaro, premierul ungar Viktor Orban anunţă că va ridica un nou gard la frontiera cu Croaţia.

Aflată la rândul ei în alertă, "Bulgaria comasează 1.000 de militari la graniţa cu Turcia", informează cotidianul Haberturk de la Ankara.

Iar din Bulgaria, Sega face socoteala că "în ultima jumătate de an, prin Bulgaria au trecut 19.000 de migranţi".

Ţintă a majorităţii refugiaţilor, "Germania va fi silită să-şi reformeze actuala lege a azilului sau să o abolească cu totul", este de părere Der Spiegel, în timp ce Financial Times informează că ministrul german al biroului migraţiei a demisionat, întrucât "nu a prevăzut unele efecte" ale amplorii valului de refugiaţi.

Sub presiunea evenimentelor, Parlamentul European aprobă propunerea de redistribuire între statele membre a 120.000 de azilanţi, scrie La Stampa.

Iar La Vanguardia din Spania relatează despre organizarea unui summit extraordinar pe tema refugiaţilor.

Cu menţiunea că "Ungaria, Republica Cehă, Slovacia şi România resping făţiş sistemul de cote obligatorii".

În orice caz, "valul de migranţi continuă să se reverse spre Europa occidentală, oamenii fugind din calea conflictelor şi represiunii din Siria, din Afganistan şi din alte părţi", scrie Le Monde şi cuantifică: 500.000 de bărbaţi, femei şi copii au ajuns în blocul comunitar de la începutul anului".

"Europa şi Statele Unite plătesc pentru pasivitatea lor în privinţa Siriei lui Assad", conchide Wall Street Journal.

Acelaşi jurnal notează că "Statele Unite cântăresc iniţierea unor discuţii cu Rusia pe tema activităţii militare în Siria".