Tratatul de la Lisabona, blocat de "clauza Klaus"

Rămas singurul oponent european major al adoptării Tratatului de la Lisabona, preşedintele Cehiei Vaclav Klaus a declarat că va semna acordul numai dacă acesta va fi completat cu "o notă de subsol de două fraze".

Este vorba de posibilitatea Cehiei de a face excepţie de la Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, după exemplul inaugurat de Polonia şi Marea Britanie.

Potrivit BBC, preşedintele Klaus s-a arătat îngrijorat că unii germani ar putea ridica pretenţii în urma expulzărilor de după cel de-al doilea război mondial.

Tratatul de la Lisabona este un document ratificat în toate ţările UE cu excepţia Irlandei, Poloniei şi Cehiei, document considerat de referinţă pentru reforma instituţională a Uniunii Europene.

Irlanda şi Polonia au anunţat că urmează în curând să ratifice tratatul.

Franţa se opune cererii de adăugare a două fraze la Tratatul de la Lisabona, condiţie pusă de preşedintele ceh Vaclav Klaus pentru a-l semna şi a permite intrarea lui în vigoare, a declarat joi, la Paris, şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner.

"Nu mă îndoiesc că preşedintele Klaus va inventa mai multe dificultăţi, dar cred că poporul ceh va accepta ca reprezentanţii săi care au votat, care au aprobat acest proiect precis fără a schimba un cuvânt, să îl influenţeze suficient pentru ca acest lucru să fie făcut", a adăugat ministrul francez.

Preşedintele Parlamentului European Jerzy Buzek a subliniat vineri la Praga că orice nouă întârziere în procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona ar costa "scump" Uniunea Europeană şi cetăţenii săi.

"Nu vreau în niciun caz să fac presiuni asupra unui stat independent precum Cehia.

"Dar trebuie să realizăm că orice nouă întârziere i-ar costa scump pe milioane de europeni", a declarat Jerzy Buzek.