Toţi oamenii preşedintelui

2 săptămâni după investirea în funcţie şi la o săptămână după ce a primit propunerile premierului Dmitri Medvedev, preşedintele Vladimir Putin a aprobat, luni, lista noului guvern rus.

Procesul de nominalizare şi discutare a candidaturilor a fost, ca de obicei, total lipsit de transparenţă.

Conform Constituţiei, preşedintele aprobă structura şi componenţa guvernului pe baza propunerilor primului ministru (desemnat tot de el) şi fără sa aibă nevoie de acordul parlamentului, astfel încât ultimul cuvânt revine Kremlinului.

De această dată însă, acest "cuvânt" s-a lăsat aşteptat mai mult ca de obicei, preşedintele Putin motivându-şi chiar absenţa de la summitul G8 prin necesitatea de a se concentra pe formarea noului cabinet.

Miniştrii cheie şi-au păstrat poziţiile

Dincolo de explicaţia oficială, comentatorii ruşi menţionează necesitatea de a găsi un echilibru între "oamenii preşedintelui" şi "oamenii premierului", de a atenua fricţiunile la nivelul elitelor, dar şi de a "ajusta" lista în funcţie de ultimele evenimente, inclusiv manifestaţiile de protest ale opoziţiei.

În noul guvern va fi un singur prim-vicepremier în loc de doi, 6 vicepremieri şi 21 de miniştri în loc de 19.

Noi, sunt 2 vicepremieri şi 15 miniştri.

În pofida înnoirii cabinetului, miniştrii cheie şi-au păstrat poziţiile.

Între ei, primul vicepremier Igor Shuvalov, titularii externelor, Serghei Lavrov, apărării, Anatolii Serdyukov şi finanţelor, Anton Siluanov.

În eşalonul superior al executivului şi-au păstrat funcţiile vicepremierii Dmitri Rogozin, responsabil cu industria de apărare, Dmitrii Kozak, ce răspunde de organizarea Olimiapadei de Iarnă din 2014, de la Soci, Alexandr Hloponin, reprezentantul preşedintelui pentru regiunea Caucazului de Nord, ca şi fosta "eminenţă cenuşie" şi ideologul şef al Kremlinlui, Vladislav Surkov, care a preluat importanta funcţie de şef al aparatului guvernului.

La acest nivel se constată plecarea aşteptată a prim-vicepremierului Viktor Zubkov, ex-prim-ministru şi cel mai vârstnic membru al fostului executiv, dar, mai ales, cea a vice-premierului Igor Sechin, responsabil cu sectorul energiei.

Ţarul energiei

Sechin, un apropiat al lui Putin, fost coleg cu el în cadrul KGB, era unul din cei mai influenţi membri ai fostului guvern, supranumit în presa occidentală "ţarul energiei".

Analiştii au anticipat plecarea lui Sechin ţinând cont de relaţiile sale tensionate cu Dmitri Medvedev.

În locul lui, sectorul energiei va fi girat de noul vice-premier Arkadii Dvorkovich, consilierul economic al lui Medvedev în perioda preşedinţiei acestuia, dar care nu are experienţă practică în domeniul energiei.

Unii comentatori apreciază ca Igor Sechin işi va menţine influenţa în cel mai important sector al economiei ruse, el preluând conducerea corporaţiei de stat care controlează, între altele, compania ROSNEFT, cea mai mare companie petrolieră din Rusia.

La conducerea ministerului energiei Serghei Shmatko a fost înlocuit de o alta persoană "din afară", fostul ministru adjunt de finante Aleksandr Novak.

În mod traditional, însă, deciziile cruciale în acest sector le ia Vladimir Putin.

Eminenţa cenuşie a Kremlinului

Opinia analiştilor, că acest guvern este în mai mare masură guvernul lui Putin, decât al lui Medvedev, o arată şi întărirea poziţiilor unuia din cei mai influenţi membri ai săi – Igor Shuvalov, rămas singurul prim-vicepremier.

Loial preşedintelui, Shuvalocv este unul din cei mai abili manipulatori din culisele politicii ruse, descris ca moderator între diferitele grupuri ale elitei, şi un partener calificat de dialog cu Occidentul.

Lui îi revine meritul de a finaliza negocierile de 18 ani privind aderarea Rusiei la OMC.

Shuvalov este văzut în mediile de afaceri şi financiare ca adept al liniei liberale în economie.

Nu lipsit de importanţă este şi faptul că numele lui a fost vehiculat în presă şi mediile analitice ca o posibilă alternativă a lui Medvedev pentru funcţia de premier.

În ultimele luni, Shuvalov a fost puternic atacat în presa rusă şi occidentală din cauza afacerilor sale de sute de milioane de dolari, controlate, nominal, de soţia sa, ceea ce l-ar face incompatibil cu poziţia de membru al guvernului.

Menţinerea sa în funcţia de prim-vicepremier, posibilă numai cu acordul lui Putin, demonstrează încrederea de care Shuvalov se bucură în ochii liderului de la Kremlin.

Modificări în blocul economic

Blocul economic al guvernului, coordonat de Shuvalov, a suferit cele mai multe modificări.

Dacă ministrul de finanţe, Anton Siluanov, şi-a păstrat portofoliul, Elvira Nabiullina, unul din membrii bine apreciaţi ai fostului executiv, a părăsit importantul Minister al Dezvoltării Economice în favoarea adjunctului său Andrei Belousov, de asemenea, un "om al preşedintelui".

Au fost schimbaţi miniştrii transporturilor, resurselor naturale şi mediului, agriculturii, comunicaţiilor.

Ministru al comuncaţiilor a devenit Nikolai Nikiforov, care a deţinut această funcţie în guvernul regional al Republicii Tatarstan, şi care, la cei 29 de ani ai săi, este cel mai tânăr membru al cabinetului.

Controversatul ministru al învăţământului Andrei Fursenko, un alt apropiat al lui Putin, a fost schimbat de universitarul Dmitri Livanov.

Fursenko părăseşte astfel şi preşedinţia părţii ruse în Comisia interguvernamentală română-rusă de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică.

Cele mai puţine schimbări s-au produs în blocul miniştrilor subordonaţi direct sefului statului.

În afară de Serghie lavvor si Anatoli Serdyukov şi-a păstrat funcţia şi ministrul justiţiei Alksxandr Konovalov, un protejat al lui Dmitri Medvedev.

Singura schimbare în "blocul de forţă", dar una notorie, este cea de la Ministerul de Interne, o uriaşă structură militarizată cu aproape 1,8 mln de angajati, şi unul din "stâlpii" regimului.

Aici, şeful poliţiei din Moscova, Vladimir Kolokoltsev, l-a înlocuit pe un alt fidel al lui Putin, Rashid Nurgaliev.

Plecarea acestuia este legată de numeroasele scandaluri declanşate de abuzurile poliţiei care au declanşat reacţii extrem de negative în societate, şi l-au responsabilizat de eşecul reformei ministerului, iniţiată de fostul preşedinte Medvedev.

În acelaşi timp, numirea gen.Kolokoltsev, care a condus intervenţia dură a forţelor speciale OMON împotriva manifestaţiei anti-Putin din 6 mai, este privită ca o răsplată pentru loialitatea demonstrată, dar şi un avertisment explicit la adresa opoziţiei, care continuă să ceară demisia lui Putin şi organizarea de noi alegeri parlamentare şi prezidenţiale, în locul celor pe care le cosideră fraudate.