Cei dintre dumneavoastră care sunt fumători au observat probabil că ceva s-a schimbat în ultimul timp la ţigări: ard mai prost şi se sting mai repede.

Producătorii de ţigări pot pune pe piaţă doar aşa-numitele ţigări „cu risc mic de inflamare", care se sting singure după un timp pentru a evita declanşarea unui incendiu.

Pentru acest lucru, producătorii de hârtie pentru ţigări introduc câte un inel de hârtie mai groasă în două locuri de-a lungul ţigării.

Dacă nu se mai trage din ea, ţigara se va stinge atunci când atinge unul dintre inele, pentru că acestea blochează alimentarea cu oxigen din aer.

Motivaţia şi beneficiile sunt de asemenea clare, cu tot cu cifre ele sună cam aşa: în perioada 2003 – 2008, cele peste 30.000 de incendii provocate de ţigări au provocat anual mai mult de 1000 de morţi.

Dacă ne gândim că în Finlanda, o ţară care a introdus mai demult aceste noi ţigări, numărul victimelor a scăzut cu 43%, ajungem la concluzia statistică simplă că în UE ar putea fi salvate cam 500 de vieţi pe an.

Ceea ce, trebuie să recunoaştem, sună bine.

Ce nu mai sună însă atât de bine e ceea ce nu apare în comunicatele de presă ale UE, anume experienţa altora.

Canada a introdus prima acest tip de hârtie prin 2005

De la 1 ianuarie 2010 ea a devenit obligatorie în 43 de state americane, iar din 2012 va fi obligatorie peste tot în SUA.

În statul New York, imediat după introducere, fumătorii s-au plâns de tot felul de simptome stranii: dureri de cap, stări de greaţă, diaree, gât uscat, gust metalic şi alte asemenea.

A trecut prea puţin timp pentru a avea studii de lungă durată apropo de efectele noii hârtii, dar unele date există totuşi.

Pentru a lipi inelele de hârtie mai groasă de hârtia de ţigări, producătorii folosesc un adeziv numit emulsie copolimerică etilen-acetat de vinil.

Pe româneşte lipici de covoare. Testele făcute pe rozătoare arată că inhalarea măreşte riscul de cancer.

Lăsând asta la o parte, chiar dacă lipirea se făcea cu apă, toxicitatea tot creştea, pentru că dacă iei oxigenul ţigării, creşti doza de monoxid de carbon – mai precis cu 11,4% după un studiu al centrul de sănătate publică al Universităţii Harvard .

Coincidenţă sau nu, cele mai multe simptome semnalate după trecerea la noile ţigări seamănă destul de bine cu cele ale intoxicaţiei cu monoxid de carbon.

Acelaşi studiu care a comparat ţigările normale cu cele presupus inteligente a mai descoperit ceva interesant: acestea din urmă produc cu 13,9% mai multă naftalină.

Sigur, asta nu înseamnă că ţigările pe stil vechi ar fi mai sănătoase.

Adezivi identici sau asemănători şi la fel de cancerigeni se foloseau şi până acum.

Dar a mări doza de chimicale periculoase nu prea are cum să fie bine...