The Telegraph: Putin are Europa la degetul său cel mic
Dependența europenilor tot mai mare de energia rusească l-a plasat pe conducătorul tiranic într-o poziție invincibilă, scrie cotidianul britanic.
Articol de Sergiu Şteţ, 24 Septembrie 2021, 11:33
Dacă Vladimir Putin are o caracteristică definitorie, atunci aceea este intoleranța lui patologică pentru cei care încearcă să se opună setei lui nepotolite de putere și influență.
Alegătorii ruși cu greu vor fi fost surprinși că președintele partidului Rusia Unită a ieșit învingător la alegerile din weekend, obținând două treimi din cele 450 de locuri ale parlamentului rus. Scrutinul a fost pătat, cum s-a mai întâmplat frecvent, de știrile despre îndesarea urnelor cu buletine de vot falsificate cât și despre votarea forțată, în vreme ce candidaților de frunte ai opoziției li s-a interzis să participe sau, în cazul cunoscutului opozant al Kremlinului Aleksei Navalnîi, au fost sechestrați într-o celulă de închisoare.
Mai mult chiar, prigonirea obsesivă a adversarilor de către dl Putin se extinde cu mult dincolo de granițele Rusiei, după cum o demonstrează deciziile publicate săptămâna aceasta cu privire la atacuri inspirate de Kremlin împotriva unor dizidenți ruși stabiliți în Regatul Unit.
Un verdict al Curții Europene a Drepturilor Omului a conchis că Moscova e responsabilă de asasinarea lui Alexander Litvinenko în 2006, un dizident și fost spion rus care a murit după ce a băut ceai otrăvit cu poloniu-210 la un hotel din Londra. Curtea a hotărât că la prima vedere asasinatul a fost comis de doi agenți ruși care „au acționat la dispoziția sau sub controlul autorităților din Rusia”.
Verdictul a coincis cu inculparea de către poliția antitero britanică a unui al treilea ofițer rus de informații, generalul maior Denis Sergheev, pentru implicare în tentativa de asasinat din martie 2018 din Salisbury împotriva fostului spion rus colonelul Serghei Skripal. Existența unui al treilea spion rus - dezvăluită în premieră de The Daily Telegraph - care a supervizat complotul de asasinare a dlui Skripal cu arma neuro-toxică noviciok evidențiază sofisticarea tentativei de asasinat întreprinse de serviciul rus de informații GRU pentru a-l reduce la tăcere pe unul dintre cei mai înverșunați opozanți ai dlui Putin.
Comportamentul tiranic bine documentat al dlui Putin din ultimele două decenii cât s-a aflat la putere a clarificat cu vârf și îndesat că el este cât se poate de nepotrivit pentru a deține orice poziție care-i conferă o formă sau alta de responsabilitate globală. Și totuși, mulțumită influenței tot mai mari pe care Moscova este în măsură să o exercite asupra pieței energetice europene, el se regăsește acum în poziția din care își poate lua ostatici vecinii europeni folosindu-se de nevoile lor energetice.
Dl Putin poate argumenta că el nu este întrutotul de vină pentru recenta creștere dramatică a prețurilor globale ale gazelor, care vor face ca gospodăriile de pe tot cuprinsul Europei - și mai ales din Regatul Unit - să plătească facturi energetice mai mari iarna aceasta. O combinație de factori, între care creșterea bruscă post-pandemică a cererii în Asia, stocurile mici de gaze și diminuarea producției din surse regenerabile precum cele eoliene, a contribuit cu siguranță la creșterea incredibilă cu 280% a prețurilor de vânzare angro a gazelor în Europa anul acesta - deocamdată.
Totuși, după cum a clarificat săptămâna aceasta și Agenția Internațională a Energiei (IEA), Kremlinul contribuie și el la criza tot mai profundă a combustibililor din Europa prin încetinirea fluxului normal de aprovizionare cu gaze a continentului european, în condițiile în care, în pragul iernii, și nivelul stocurilor este sub limita uzuală.
Într-una din rarele ei admonestări publice, IEA a arătat că exporturile rusești de energie către Europa sunt mai mici decât în 2019, și a îndemnat Moscova să-și „demonstreze reputația de furnizor de încredere” și să „facă mai mult pentru a mări disponibilitatea gazelor în Europa”.
E improbabil ca ajutarea Europei în momentul ei de cumpănă să se numere printre marile priorități ale dlui Putin, acum când el evaluează impactul potențial devastator pe care criza energetică l-ar putea avea asupra redresării post-pandemice a Regatului și a UE. Din contră, indiciile sugerează că Moscova a plănuit deliberat fix un asemenea deznodământ.
Preocupările privind tentativele dlui Putin de a exercita fără drept influență asupra restului Europei s-au înmulțit constant începând de acum cinci ani, când a început construcția gazoductului submarin de 8 miliarde de lire sterline Nord Stream 2, întins de la Marea Baltică până în Germania.
Proiectul, finalizat luna aceasta, s-a aflat în centrul unor mari controverse din cauza acuzațiilor că va mări și mai mult dependența Europei de energia rusească, reprezentând deja aproximativ o treime din necesarul continentului. Proiectul e considerat totodată un complot al Kremlinului pentru a izola Ucraina, care va pierde miliarde de dolari în taxe de tranzit.
Washingtonul consideră de multă vreme că Nord Stream 2 este o tentativă flagrantă a Moscovei de a dobândi un control asupra nevoilor energetice ale Europei, control care, odată obținut, poate fi exploatat pentru a șantaja capitalele europene să consimtă la pretențiile Moscovei.
Aceste îngrijorări au convins în sfârșit UE să analizeze mai serios motivele dlui Putin de a construi Nord Stream 2, ceea ce a determinat Bruxelles-ul să ezite să-și exprime aprobarea pentru noul gazoduct. Problema cu care se confruntă Europa acum, ilustrată și de criza prețurilor gazelor, este aceea că liderii europeni au realizat mult prea târziu amenințarea subversivă pe care dl Putin o reprezintă pentru nevoile energetice ale Europei.
Traducere: Andrei Suba/RADOR.
