Terorismul şi criza ruso-turcă, în discursul anual al lui Vladimir Putin

Cel de al 12-lea mesaj anual către Adunarea Federală al preşedintelui Putin s-a axat pe problematica internă, dar începutul discursului, segmentul de maxim impact public şi mediatic, a fost consacrat problematicii antiteroriste şi crizei ruso-turce.

Spre surprinderea tuturor, Putin nu a menţionat nicio dată Ucraina, după cum nici SUA în mod direct.

Indirect însă, preşedintele rus a condamnat politica americană de schimbare a regimurilor din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, ce a dus la transformarea unor state cândva prospere, a spus el, ca Irakul, Libia sau Siria, într-o zonă a haosului şi a anarhiei, generatoare de ameninţări pentru întreaga lume.

De remarcat însă că liderul de la Kremlin a criticat şi politica SUA de ieşire din aceste crize, /cele/ ce au distrus statalitatea acestor ţări şi au provocat conflicte interne, s-au spălat pe mâini, lăsând loc radicalilor, extremiştilor şi teroriştilor, a afirmat preşedintele Putin.

Astfel, un pericol deosebit pentru Rusia îl reprezintă jihadiştii din Caucazul de Nord şi ţările CSI concentraţi în Siria care, dacă vor învinge acolo, se vor întoarce în ţările de origine pentru a continua să ucidă, tortureze şi a comite acte teroriste.

Putin nu a dezvoltat subiectul leadership-ului în lupta împotriva terorismului internaţional, mutând accentul pe necesitatea înfiinţării unui front antiterorist unit şi puternic sub egida ONU şi în conformitate cu normele dreptului internaţional.

Această idee presupune că în Siria trebuie acţionat fie în baza unei rezoluţii a Consiliului de Securitate, fie cu acordul actualului regim de la Damasc, aici aflându-se şi una din principalele piedici în calea formării aşa-numitei coaliţii largi.

Terorismul - a declarat Putin - nu poate fi înfrânt prin eforturile unei singure ţări, în condiţiile în care frontierele sunt deschise, lumea se confruntă cu o nouă migraţie a popoarelor, iar teroriştii primesc în permanenţă ajutor financiar.

"Fiecare stat civilizat este obligat acum să-şi aducă aportul la distrugerea teroriştilor, să-şi confirme solidaritatea, şi nu prin declaraţii ci prin fapte concrete. Aceasta înseamnă nici un fel de adăpost acordat bandiţilor, nici un fel de standarde duble, nici un fel de contacte cu nici o organizaţie teroristă, nici un fel de încercări de a le folosi în scopuri proprii, nici un fel de afaceri criminale şi sângeroase cu teroriştii", a declarat Vladimir Putin.

În acest context, liderul de la Kremlin a lansat din nou acuzaţii dure la adresa Turciei, acuzând-o de implicarea în traficul cu petrolul provenit din teritoriile controlate de ISIS.

Într-o veritabilă diatribă la adresa conducerii politice de la Ankara, preşedintele Putin a declarat că Rusia ştie numele celor care în Turcia obţin câştiguri din această contrabandă, asigurând şi teroriştilor veniturile necesare pentru a racola mercenari şi a pune la cale atentate în întreaga lume.

Şi, a subliniat liderul de la Kremlin, Rusia nu va uita şi nu va ierta niciodată trădarea ruşinoasă care a însemnat doborârea avionului rus de aviaţia turcă.

Cei ce au comis crima vor regreta, şi nu o dată, ceea ce au făcut, a declarat răspicat preşedintele Putin. Potrivit acestuia, măsurile împotriva Ankarei nu se vor reduce la sancţiunile economice deja anunţate, Putin însă dând de înţeles că nu va fi o reacţie militară care să creeze riscuri atât pentru Rusia, cât şi în plan internaţional.

Impasul total în care se află relaţiile ruso-turce a fost confirmat de lipsa de rezultate a întâlnirii de astăzi de la Belgrad între şefii diplomaţiilor celor două ţări, Serghei Lavrov şi Mevlüt Çavuşoğlu.

Mai productivă pare să fi fost întâlnirea lui Lavrov cu secretarul de stat american John Kerry, Lavrov declarând că ambii au fost de acord că una din principalele priorităţi în lupta împotriva ISIS trebuie să fie închiderea graniţei dintre Turcia şi Siria.