Tensiunile şi conflictele "macină" Orientul Mijlociu
Situaţia Egiptului, astăzi - din punct de vedere economic, social şi politic - este dezastruoasă şi este foarte greu de prevăzut cum vor evolua evenimentele.
Articol de Dragoş Ciocârlan, corespondent RRA în Israel, 03 Iulie 2013, 08:48
În Egipt, Mohamed Morsi respins ultimatumul dat de forţele armate pentru găsirea, în 48 de ore, a unei platforme comune cu opozanţii liberali care-i cer demisia; în vreme ce, Frăţia Musulmană, care-l susţine pe liderul de la Cairo, a acuzat armata, că încearcă o lovitură de stat.
Dacă privim harta, în estul Israelului este războiul civil din Siria; în nord, sunt confruntările sectare din Liban, conflict extins din Siria; iar în sud, demonstraţiile enorme din Egipt, care cer demisia preşedintelui Morsi. În toate astea sunt implicaţi Fraţii Musulmani.
Este confrunarea dintre islamul radical şi forţele care încearcă schimbări democratice. În evoluţia crizei din Egipt, elementul-cheie îl reprezintă, acum, armata.
Armata va încerca să evite agravarea situaţiei, care poate scăpa de sub control; va încerca să oblige la un compromis, adică devansarea alegerilor prezidenţiale.
Armata nu va interveni decât dacă vor fi periclitate obiective de interes naţional, sau pentru a-i proteja pe demonstranţi.
Între timp, mai mulţi miniştri şi consilieri de la Cairo au demisionat, în favoarea solicitărilor opoziţiei.
Egiptul se află într-o stare de haos cum n-a fost nici atunci când s-a manifestat împotriva lui Mubarak.
Egiptul se află în faţa unui moment crucial şi preşedintele Morsi nu mai poate continua mult.
Situaţia Egiptului, astăzi - din punct de vedere economic, social şi politic - este dezastruoasă şi este foarte greu de prevăzut cum vor evolua evenimentele. 17 milioane de oameni în stradă, este foarte mult şi trebuie ţinut cont de amploarea protestelor.
Preşedintele american Barack Obama i-a telefonat omologului său, Mohamed Morsi, pentru a-şi exprima îngrijorarea cu privire la agravarea crizei politice în Egipt.
Washingtonul rămâne în favoarea procesului democratic şi nu susţine niciun partid sau grupare.
Înalţii responsabili americani afirmă, că preşedintele Obama ar fi avertizat conducerea militară egipteană să nu procedeze la o lovitură împotriva Guvernului de la Cairo, iar Obama a cerut preşedintelui Morsi să anunţe alegeri prezidenţiale anticipate, iar reglementarea crizei să se facă doar printr-un proces democratic.
Fostul preşedinte al Egiptului, Hosni Mubarak, condamnat la închisoare pe viaţă, urmăreşte îndeaproape derularea evenimentelor şi nu-şi ascunde satisfacţia - după cum citează cotidianul Al-Masri. Mubarak a comentat împreună cu fii săi şi a spus, că cei care cer demisia lui Morsi sunt mult mai numeroşi decât cei care i-au cerut lui să renunţe la putere.
Iranul "îl susţine pe Morsi"
Agenţia oficială IRNA a prezentat reacţia regimului de la Teheran, după ultimatumul lansat de armată.
Iranul este alături de preşedintele Morsi, cerând armatei egiptene să respecte votul alegătorilor.
Yunis al-Astal, un membru al Parlamentului Hamas, a exprimat o atitudine în favoarea preşedintelui Morsi şi a Fraţilor Musulmani, comparând situaţia din Egipt, cum a fost cu Organizaţia Islamistă Hamas după eşecul Organizaţiei Fatah în alegeri.
În opinia parlamentarului Hamas, cu retorică iraniană, nici mai mult, nici mai puţin, ar fi vorba de un complot al americanilor la care s-au asociat agenţi ai unor regimuri arabe, inclusiv membri ai fostului regim Mubarak, ceea ce trădează faptul că Hamas se teme de schimbarea situaţiei din Egipt.
Şi regimul de la Damasc urmăreşte cu interes: Assad spune că nu trebuie urmat exemplul unei conduceri a Fraţilor Musulmani, ca în Egipt, pentru că a eşuat. Cum ar putea evolua situaţia din Egipt?
Ziaristul Jacques Benilouche, expert în problemele Orientului Mijlociu:
"Cred că armata a vrut prin acel comunicat să impună un termen scurt, de 48 de ore, pentru a forţa opoziţia şi puterea să-şi facă concesii şi asta este foarte dificil, deoarece Morsi nu este pregătit să facă concesii. Astăzi, armata egipteană este foarte sensibilă la ideea de democraţie şi nu vrea să comită eroarea de a prelua puterea fără acordul ambelor părţi, pentru a nu da impresia întoarcerii la regimul Mubarak, fără Mubarak.
"Din acest motiv, a dat un termen de 48 de ore, cea mai mare problemă pentru contestatari este că ei nu sunt de acord cu acea constituţie care a fost aprobată. Armata nu are puterea să schimbe acea constituţie. Armata doreşte, probabil, decizii juridice, care să anuleze sau să modifice constituţia. Armata vrea să păstreze procedura democratică şi, pe această cale, constituţia să fie amendată, modificată", a spus Jacques Benilouche.
