Tensiunile din Peninsula coreeană, în atenţia SUA şi Rusiei

Tensiunile din Peninsula coreeană s-au aflat în topul agendei internaţionale a convorbirilor purtate luni la Moscova de consilierul preşedintelui SUA pentru securitate naţională, Tom Donilon, cu oficialităţile ruse, inclusiv cu preşedintele Vladimir Putin.

Asistentul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Tom Donilon, este cel mai înalt oficial din SUA care vizitează Moscova după învestirea lui Barack Obama.

Vizita ar fi urmat să aibă loc în luna februarie, Donilon urmând să-i transmită preşedintelui Putin din partea liderului de la Casa Albă un mesaj conţinând noi propuneri americane referitoare la scutul antirachetă, una din principalele surse de tensiune în relaţiile bilaterale, ca şi privind noi reduceri ale armamentelor nucleare.

Din cauza blocajului în problema scutului data vizitei n-a putut fi, însă convenită decât la sfârşitul lunii trecute, după ce preşedintele Obama a anulat faza a patra a scutului din Europa, care a provocat cea mai categorică opoziţie din partea Rusiei.

La sfârşitul luni martie, Moscova şi Washingtonul s-au înţeles atât asupra vizitei lui Donilon, cât şi a reluării consultărilor în problema scutului la nivelul miniştrilor adjuncţi ai apărării.

Publicarea "listei Magniţki", factor de tensiune

De atunci însă pe agenda internaţională a apărut un subiect care a eclipsat până şi conflictul din Siria - ameninţările nucleare ale Coreei de Nord, iar în relaţiile ruso-americane, aflate după unii analişti în zona unui nou minim istoric, un nou factor de tensiune; publicarea în SUA a aşa-numitei liste Magniţki.

Vineri, cu câteva ore înaintea apariţiei listei negre, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a numit momentul nefericit, pentru că lista urma să apară înaintea vizitei la Moscova a emisarului Casei Albe, Kremlinul avertizând că Rusia va lua măsuri de răspuns şi că publicarea listei va avea un efect negativ asupra relaţiilor bilaterale.

Dar după publicarea listei care conţine doar 18 nume ale unor foşti funcţionari de rang inferior şi după răspunsul simetric al Rusiei comentatorii au tras concluzia că nici Obama, nici Putin nu doresc transformarea acestei dispute într-o criză majoră.

Potrivit mediilor ruse, însă întâlnirea Putin-Donilon, solicitată de partea americană, s-a aflat mult timp sub semnul întrebării, partenerii oficiali de convorbire ai emisarului american fiind secretarul Consiliului rus al Securităţii, Nikolai Patruşev, şi asistentul preşedintelui Putin, Iuri Uşakov.

Dar, conform unui scenariu descris dinainte de surse de la Kremlin, Vladimir Putin s-a alăturat la un moment dat şi pentru un anumit timp convorbirilor între cele două delegaţii, un procedeu practicat la Casa Albă, mai rar însă la Kremlin. Mediile ruse nu au difuzat imagini de la discuţii, nici declaraţii directe ale participanţilor, singurele informaţii fiind comentariile asistentului lui Putin, Iuri Uşakov, în care demnitarul de la Kremlin pune accentul pe aspectele pozitive ale discuţiilor.

Potrivit acestuia, mesajul preşedintelui Obama conţine propuneri referitoare la aprofundarea dialogului şi cooperării bilaterale ca şi la o serie de probleme politico-militare, inclusiv scutul antirachetă şi arsenalele nucleare, dar şi idei concrete în domeniul comercial şi economic.

El nu a dezvăluit, însă detaliile acestor propuneri, precizând doar că ele conţin atât elemente deja cunoscute, cât şi altele noi şi că Rusia va da un răspuns după ce le va analiza cu atenţie.

Ceea ce atrage, însă atenţia este că aşa cum a subliniat Iuri Uşakov, în pofida schimbului de liste negre, liderul de la Kremlin a apreciat pozitiv semnalele lansate de Casa Albă, atât tonul mesajului lui Obama, cât şi caracterul discuţiilor cu emisarul acestuia.

Rusia colaborează cu SUA în problema de la Phenian

Putin a subliniat că Rusia va răspunde pozitiv la aceste semnale, Iuri Uşakov menţionând că Moscova înţelege importanţa relaţiilor ruso-americane ca şi faptul că în perspectivă acestea vor avea o influenţă într-o anumită măsură determinantă asupra situaţiei internaţionale.

Astfel, a precizat el, Rusia este gata să coopereze activ cu SUA în problema Coreei de Nord, problemă în abodarea căreia cele două ţări au puncte comune.

De altfel, Uşakov a subliniat că Rusia este gata să dezvolte relaţiile cu SUA fără restricţii, reproşându-le americanilor restricţiile pe care le impun relaţiilor cu Moscova.

El a declarat că Rusia a dat un răspuns în oglindă la lista Magniţki, listă care, consideră Kremlinul, subliniază caracterul contradictoriu al atitudinii administraţiei Obama faţă de Rusia.

Pe de-o parte aceasta doreşte să dezvolte activ relaţiile cu Rusia în numeroase direcţii, pe de altă parte nu doreşte să lupte pentru această cooperare bilaterală şi să-i strunească pe anumiţi rusofobi din SUA care pun beţe în roate acestor relaţii.

Vizita lui Donilon, apreciază comentatorii, arată că în pofida tensiunilor Rusia şi SUA sunt gata să continue dialogul bilateral, în cursul discuţiei Vladimir Putin confirmând că este gata să se întâlnească cu Barack Obama în marja summitului G8 din Irlanda de Nord, liderul de la Kremlin confirmând şi invitaţia adresată preşedintelui american de a vizita Rusia în cursul acestui an.