Tensiuni comerciale între SUA şi China

Corespondenţă Adrian Băzăvan, Beijing:

Comitetul Investițiilor Străine în SUA a blocat tranzacția în valoare de 1.2 miliarde de dolari prin care compania chinezească Ant Financial ar fi achiziționat compania americană Money Gram.

Decizia americană este motivată prin aspecte ce țin de securitatea națională, protecție a datelor și a spațiului cibernetic.

Compania chinezească de servicii financiare digitale Ant Financial este cunoscută pentru produsul Alipay, cea mai mare platformă de tranzacții și plăți mobile din lume.

Ant Financial aparține gigantului chinezesc Alibaba Group Holding, un conglomerat din domeniul comerțului electronic, al tehnologiilor de vânzări și plăți electronice, estimat între cele mai valoaroase 10 companii ale lumii.

Compania chinezească a ajunsese la un acord de preluare al Money Gram, al doilea cel mai mare operator de transferuri financiare din lume.

În prezent cei 450 milioane de utilizatori ai serviciilor Ant Financial provin în principal din imensa piață chinezească. Preluarea Money Gram ar fi reprezintat o punte de extindere internațională pe piețele din Statele Unite, Mexic, India și Filipine, în special în mediul transferurilor și al plăților fizice, non-electronice, unde Money Gram este prezent în aproximativ 200 de țări. În urma încheierii nereușite a procesului de achiziție, Ant Financial va plăti Money Gram o clauză de 30 milioane de dolari. În schimb, cele două companii plănuiesc să colaboreze strâns în alte formule decât cea de achiziție.

Tranzacția este ultima dintr-un șir de investiții chinezești pe care guvernul american le-a blocat sau amânat din motive de securitate, notabile fiind achiziția producătorului de procesoare Lattice Semiconductor de către fondul chinezesc Canyon Bridge Capital Partners precum și preluarea asiguratorului Genworth Financial Incoroporated de către fondul de investiții China Oceanwide Holdings Group.

Există așadar o tendință generală de creștere a îngrijorărilor legate de investițiile chinezești în SUA, care în proporție de 96% se materializează în achiziții directe. Dacă în 2015 China a investit în SUA 15 miliarde de dolari, acest număr s-a triplat în 2016 la 46 miliarde. Guvernul american a luat o serie de măsuri pentru a identifica și a limita acele investiții considerate riscante.

China percepe aceaste măsuri drept protecționism, lipsă de încredere și incorectitudine comercială. Într-un comentariu al agenției oficiale de presă Xinhua se menționează că în ultimele 30 zile ale anului SUA au demarat investigații împotriva Chinei în privința unor transferuri tehnologice și drepturi de proprietate intelectuală precum și că i-a respins acesteia statutul de economie de piață la Organizația Internațională Comerțului.

Agenția acuză SUA că ar avea o politică comercială conflictuală, de sumă-zero, refuzând în același timp să recunoască beneficiile în termeni de tehnologie și locuri de muncă aduse de companiile chinezești în SUA.