Tensiune în creştere în estul Ucrainei

La graniţa Ucrainei cu Rusia, regiunea Doneţk şi-a declarat, astăzi, suveranitatea, a anunţat un referendum, pentru a putea cere, apoi, alipirea la Rusia şi a solicitat ajutorul miliardarilor şi militarilor ruşi.

Vă propun să privim, un pic, în preajmă şi în urmă, ce element din comportamentul Rusiei de până acum ne-ar putea ajuta să înţelegem ce va urma, pe lângă faptul că noua ideologie a Rusiei, redescoperită de Vladimir Putin, este aceea a unicităţii ţării, a /faptului/ că nu seamănă cu restul Europei sau al lumii şi că are valori distincte.

La sfârşitul lunii martie, Foreign Affairs publica un articol despre uimitoarea cultivare a extremei drepte europene de către Kremlin.

Profesorul Mitchell Orenstein, şef de catedră de studii politice la Universitatea de Nord-Est din SUA şi profesor asociat la Harvard, completa un puzzle al celor mai active forţe de extremă dreaptă europeană şi susţinerea lor de către Kremlin, ca semnal de acceptare sau şi susţinere financiară, fiind vorba de Partidul Jobbik din Ungaria, Frontul Naţional din Franţa, Zorii Aurii din Grecia, Partidul Ataka din Bulgaria.

Cum se împacă această cultivare a extremei drepte de către un lider care spune că invadează Crimeea, ca să prevină venirea la putere a naziştilor din Ucraina? - se întreabă retoric profesorul Orenstein, care găseşte un singur răspuns.

Motivele nu sunt eminamente ideologice: în Ucraina doreşte să pună mâna pe teritorii, pe care le consideră a-i aparţine de drept.

În Europa, însă, ar vrea să instaleze la Bruxelles politicieni care se vor concentra, mai degrabă, să distrugă Uniunea Europeană şi nu să extindă uniunea.

Evoluţii favorabile Rusiei, în Europa

Au trecut câteva zile de la publicarea articolului.

În Ungaria, Jobbik tocmai a reuşit să-şi mărească numărul deputaţilor.

Nu e clar dacă cineva a încercat să urmărească sursa finanţării acestor partide de extremă dreaptă din Europa.

Zilele acestea, Kremlinul avertizează Letonia că nu respectă drepturile populaţiei rusofone.

Acesta a fost un pretext suficient pentru a anexa Crimeea, dar Letonia este o ţară membră NATO şi UE.

Bulgaria a avut în parlament o mişcare semnificativă a susţinătorilor moţiunii de susţinere a alipirii Crimeei de către Rusia şi de respingere a impunerii de sancţiuni Rusiei, iar acum Bulgaria încearcă, printr-un tertip legislativ, să scoată gazoductul rusesc South Stream de sub incidenţa legislaţiei UE, sperând să-şi asigure securitatea energetică, dar exemplul Ucrainei e suficient, ca să demonstreze contrariul.

Poate, mai bine, accelerează construcţia interconectorului cu Grecia, pentru a primi gaze lichefiate din nordul Africii.

Rusia sfidează sancţiunile UE

Rusia sfidează sancţiunile impuse de Uniunea Europeană unuia dintre parlamentarii săi şi-l include în delegaţia care participă la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, ameninţă SUA că va revoca înţelegerea privind retragerea echipamentelor militare grele din Afganistan prin teritoriul pe care îl controlează.

Sigur, ştie că nu va bloca planurile americane, dar le va face mai costisitoare.

Rusia creşte preţul gazelor pentru Ucraina cu 81% şi aşteaptă efectul.

În acest timp, una din regiunile de est a Ucrainei cu populaţie de origine etnică rusă mai mare îşi proclamă independenţa şi se pregăteşte să ceară alipirea la Rusia.

Urmează alte două regiuni, iar Transnistria face tot posibilul, pentru a compromite runda de negocieri în format 5+2 şi propune un divorţ civilizat.

Ce urmează? Şi apropo, 70 de nave militare ucrainene din flota de la Marea Neagră sunt deţinute, acum, de Rusia.