Taxele bancare, motiv de divergenţă în G20

Miniştrii finanţelor şi reprezentanţii băncilor centrale din Grupul celor 20 de naţiuni (cele mai bogate) s-au felicitat la încheierea reuniunii de vineri pentru că ar fi asigurat o redresare a economiei globale mai rapidă decât s-au aşteptat.

Aceştia au fost însă prudenţi în a declara o prea mare încredere pe fondul crizei datoriilor Greciei, care a relevat faptul că sectorul global al finanţelor publice a fost foarte afectat.

Ei nu au ajuns la un consens în legătură cu cel mai bun mod de rambursare a costului pachetelor de salvare a firmelor financiare ale căror tranzacţii riscante au aruncat economia globală în cea mai profundă criză de la al doilea război mondial încoace.

În comunicatul final, şefii finanţelor grupului G20 afirmă că economia globală se redresează, deşi într-un mod inegal la nivel global şi insistă asupra nevoii de reechilibrare a acestei creşteri.

Problema yuan-ului

Ei au explicat într-un mod codificat că ţări cu mari surplusuri, cum este China, trebuie să consume mai mult şi să fie mai flexibile în ce priveşte rată valutelor lor, în vreme ce ţări cu mari datorii, că SUA, trebuie să-şi restrângă cheltuielile.

Într-un semnal clar al sensibilităţilor privind problema ratelor de schimb valutar, care au determinat o serie de ţări să ceară Chinei aprecierea yuan-ului, comunicatul celor 20 nu nominalizează ţări individuale ci se referă la un mecanism mai amplu de echilibrare a creşterii economice.

Şeful FMI le-a cerut ţărilor membre grupului G20 să nu meargă pe căi diferite în ceea ce priveşte reforma sectorului financiar dacă vor să fie eficienţi în a reduce practicile riscante ale băncilor blamate pentru că ar fi condus la criză ipotecara din SUA ce a determinat, la rândul său, criza financiară globală.

Două impozite noi pentru instituţiile bancare?

Problema care a divizat cel mai mult dezbaterile celor 20 a fost aceea a impunerii de impozite băncilor, în special, între ţările lovite greu de criză bancară şi cele care au scăpat, în general, acestui impact.

Marea Britanie salută ideea FMI de a impune două noi taxe băncilor în vreme ce Canada i se opune ferm.

FMI propune două impozite, unul aplicat fiecărei instituţii financiare, în funcţie de active şi riscuri, şi un altul pe profituri.

"Problemele Greciei nu vor afecta economia globală"

În ce priveşte problema uriaşă a Greciei care a cerut Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional un împrumut de 45 de miliarde de euro, cel mai mare potenţial ajutor pentru o ţara din istorie, directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a arătat că instituţia pe care o conduce se pregăteşte să acţioneze rapid în legătură cu cererea Greciei.

Grecia nu a fost în mod oficial pe agendă, dar s-a constituit, sigur, într-un subiect fierbinte atât în dezbaterile reuniunii cât şi pe culoarele ei, unde oficialii celor 20 au susţinut accesarea de către Grecia a mecanismului de sprijin financiar UE-FMI.

Liderii finanţelor celor 20 s-au angajat să nu lase că problema datoriilor Greciei să ameninţe Uniunea Europeană şi economia globală.

Oficialii europeni ai finanţelor au arătat că alte ţări ale zonei euro cu deficite bugetare şi creştere economică lentă nu se află sub riscul unei crize similare celei a Greciei.

Ewald Nowotny, de la Bancă Centrală Europeană a respins drept "nefondate" speculatiile potrivit cărora şi alte ţări Sud-Est Europene ar fi în discuţii pentru a obţine asistenţă.

Mai multe locuri de muncă

Pe de altă parte, miniştrii muncii ai naţiunilor G20 s-au întâlnit pentru prima oară la Washington în încercarea de a-şi coordona politicile în ce priveşte crearea locurilor de muncă.

Secretarul Departamentului Muncii al SUA, Hilda Solis, a arătat că participanţii la reuniune caută moduri de a-i "ajută pe liderii G20 pentru a plasă politică utilizării forţei de muncă în centrul coordonării politicilor economice."

Hilda Solis a numit reuniunea drept una istorică, prima de acest gen, deşi unii miniştri nu au putut participă din cauza problemelor traficului aerian european.

Reuniunea a avut loc în mijlocul unei diferenţe crescânde dintre economiile emergente cu o redresare rapidă din criză şi cele ale SUA, Europei şi Japoniei, cu o creştere mult mai lentă.

Există dezacorduri în legătură cu întrebarea: pot membrii unui grup atât de divers de ţări conveni asupra cărei acţiuni comune ar fi necesare?

Reuniunile financiare ale G20, FMI şi Băncii Mondiale de la sfârşitul săptămânii au loc imediat după ce preşedintele Barack Obama a făcut cele mai ample şi profunde propuneri de reformă a reglementării sistemului financiar din anii 1930 încoace.

Barack Obama şi-a rostit discursul în care a apărat reforma în aceeaşi sală a colegiului Cooper Union, în care, în februarie 1860, Abraham Lincoln îşi expunea poziţia asupra libertăţii şi sclaviei înaintea campaniei prezidenţiale a acelui an.