Taxa Obin, propusă de miniştrii de finanţe din zona euro

Miniştrii de finanţe din 11 state ale zonei euro au căzut de acord asupra unui cadru de principii de bază privind taxarea în comun a tranzacţiilor financiare.

Impunerea pe acest gen de schimburi sau taxa Obin, aşa cum este ea numită după economistul care a propus-o pentru prima dată, este o iniţiativă a Comisiei Europene care are ca ţintă băncile, firmele de investiţii, companiile de asigurări, fondurile de pensii şi brokerii.

O astfel de taxă ar urma să genereze 57 de miliarde de euro anual. Taxele sunt susţinute doar de 11 state şi ar putea fi aplicată de anul viitor.

Proiectul este susţinut de Germania, Franţa, Spania, Italia, Belgia, Austria, Portugalia, Grecia, Estonia, Slovacia şi Slovenia.

Aceste state susţin că taxa este necesară pentru a creşte veniturile la buget şi pentru a limita speculaţiile pe pieţele financiare.

Pe parcursul tuturor dezbaterilor Eurogrupului din ultimele luni au fost exprimate şi opinii divergente.

Malta, de exemplu, a criticat deschis impunerea unei asemenea taxe la nivel european, precizând că o taxă prost gândită ar putea cauza probleme economice şi ar putea alunga companiile străine să investească.

Reuniunea marchează ajungerea la o înţelegere pentru ca această taxă să înceapă să fie percepută începând din 2016.

Se aşteaptă ca acordul la care au ajuns ieri cei 11 miniştri de finanţe din zona euro să fie consfinţit printr-o înţelegere politică în a doua jumătate a acestei luni.

Germania, prin ministrul său de finanţe, Wolfgang Scheuble, şi-a exprimat temerea că este posibil ca cele 11 state din zona euro să nu ajungă chiar aşa de repede până la finele acestui an la o decizie politică în acest sens. Motivul? Există şi diferenţe de ordin tehnic între ele referitoare la care anume tranzacţii financiare trebuie taxate şi la ce procentaj trebuie aplicate.

Germania şi Franţa au exprimat în ultimii ani o poziţie comună asupra acestui proiect european al taxei pe tranzacţiile financiare.

Cele două state contributoare importante la bugetul UE au apreciat că printr-o asemenea taxă ar putea acoperi sumele de bani publici pe care statele din spaţiul comunitar le-au cheltuit pentru salvarea băncilor în timpul crizei financiare.

Miniştrii din zona euro au analizat şi situaţia Greciei, legată de implementarea programului de ajustare structurală, în contextul în care această ţară ar urma să primească o tranşă de 1 miliard de euro destinată recapitalizării băncilor.

Primele tranşe financiare vor putea fi trimise începând de astăzi, a spus şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.

Pe agendă s-a mai aflat şi Uniunea Bancară, definită drept o completare esenţială adusă Uniunii Economice şi Monetare şi Pieţei Interne, proiect care forţează băncile să-şi asume riscuri atunci când comit o eroare şi vor fi obligate să plătească pierderile.

Subiectul se va afla şi pe agenda miniştrilor de finanţe ai tuturor celor 28 de state membre, care se vor reuni astăzi la Bruxelles.

Aceştia vor avea un schimb de opinii pe baza propunerii Comisiei Europene legată de o schemă de depozit şi asigurare la nivel european în caz de faliment bancar.

Miniştrii de finanţe vor discuta şi o propunere a Comisiei de combatere a finanţării reţelelor teroriste şi, prin aceasta, răspunsul UE la problema gravă cu care se confruntă continentul în prezent cu accent pe finanţarea combatanţilor străini, cei care ar putea comite atacuri teroriste în Europa.