Realizator: Ţările francofone au decis să exercite mai multe influenţe în soluţionarea crizelor, în special în Africa, este concluzia reuniunii care s-a încheiat ieri la Djerba, în Tunisia. Participanţii au căzut de acord asupra unei declaraţii comune, în care au adoptat o poziţie fermă privind agresiunea Rusiei în Ucraina, document iniţiat de preşedintele francez Emmanuel Macron. Declaraţia a fost îndelung negociată cu ceilalţi participanţi, mai ales că multe dintre ţările prezente sunt apropiate de Moscova şi nu au denunţat până acum războiul din Ucraina. Trimisul nostru special în Tunisia, Daniela Coman, cu o sinteză a concluziilor:

Reporter: "Suntem pe drumul către o francofonie a viitorului, modernizată şi mult mai relevantă", a declarat secretara generală a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, rwandeza Louise Mushikiwabo, realeasă ieri pentru un nou mandat în fruntea organizaţiei. Discuţiile din ultima zi a sommet-ului, care s-au prelungit cu mult faţă de ce era prevăzut, s-au concentrat în special pe neîncrederea cetăţenilor obosiţi şi speriaţi de turbulenţele din Africa de Vest, în special unde numeroase ţări sunt marcate de succesiuni de lovituri de stat.

Francofonia este o organizaţie care oferă sprijin, un catalizator şi un mediator între părţile aflate în conflict, a promis lidera realeasă. Participanţii la sommet nu aveau cum să ocolească războiul din Europa, ale cărui consecinţe se propagă până departe în lume. Reprezentanţii ţărilor prezente au căzut de acord asupra unei declaraţii comune, în care reafirmă poziţia fermă referitoare la agresiunea Rusiei asupra vecinului său. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a reafirmat necesitatea ca întreaga lume să exercite presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, subliniind că trebuie pregătită calea către pace.

Emmanuel Macron: Săptămâna aceasta, de la G20 la APEC şi până la Francofonie, am avut ocazia să le vorbim tuturor regiunilor lumii. Cel mai important a fost pentru mine să le pot explica tuturor liderilor lumii că problemele pe care le au în sectorul energiei, al alimentaţiei şi a informaţiei reprezintă rezultatul unei strategii de război hibrid provocat de Rusia. În al doilea rând, nu vă lăsaţi înşelaţi. Acest război vă priveşte pe toţi, pentru că vorbim de violarea integrităţii teritoriale şi a suveralităţii Ucrainei, iar a lăsa Rusia să invadeze Ucraina fără să protestăm înseamnă să fim de acord cu revenirea războaielor coloniale şi imperialiste, pentru că asta face Rusia. Eu cred că toate ţările din sud trebuie să condamne din principiu acest război.

Participarea României la Sommet-ul Francofoniei de la Djerba, din Tunisia, s-a concentrat pe întărirea cooperării economice şi în domeniul educaţiei cu celelalte ţări francofone şi în special cu cele din Africa, unde există un enorm potenţial de dezvoltare. Reprezentantul ţării noastre la reuniune, secretarul de stat în Ministerul de Externe, Traian Hristea, a menţionat domeniile noastre de interes:

Traian Hristea: Cu marea majoritate a statelor cu care încă mai avem relaţii economice din zona africană, acoperite şi de francofonie, balanţa comercială a României este excedentară. Sigur că cifrele ar putea fi mai mari, însă tendinţa este foarte bună pentru a relua, în unele cazuri, a întări contactele economice şi pentru a diversifica pieţele de desfacere ale României.
Reporter: Dacă ar fi nişte proiecte de investiţii, în ce domenii am fi noi cel mai bine pregătiţi, cei mai orientaţi în Africa şi sau în alte ţări francofone?
Traian Hristea: Cel mai important sector în care putem să avem un impact mare este în primul rând domeniul IT şi securitatea cibernetică, două domenii de vârf, unde avem excelenţă în România şi unde companii din România sunt deja prezente pe piaţa africană şi unde potenţialul de creştere este mult mai mare decât ne-am fi aşteptat. Un alt domeniu este, desigur, industria, exportul automobilelor şi a pieselor componente pentru industria auto, unde am putea reveni după o perioadă de absenţă. Nu în ultimul rând, produsele alimentare. Să nu uităm că războiul din Ucraina a provocat o criză de securitate alimentară, iar România este văzută ca un furnizor important de produse cerealiere sau de preparate din carne. Nu în ultimul rând, aceste state deţin importante zăcăminte de metale rare, foarte utile industriilor de vârf din domeniul electronicii şi tehnologiei comunicaţiilor. Şi, aici, cred că am putea capitaliza mult mai bine relaţiile în viitor, am putea utiliza de o manieră mult mai eficientă faptul că experţii din domeniu mineritului sau prelucrării metalelor sau ingineriei, care au absolvit în România sau care sunt acum studenţi, ar putea fi o rezervă de potenţiali parteneri decidenţi în industriile respective. Şi atunci am putea beneficia de aceste legături. Este un continent cu foarte mare viitor şi cred că am putea capitaliza nu numai transferul de bunuri, mărfuri, servicii, ci să includem şi faptul că sunt foarte mulţi studenţi din aceste ţări care vin în România să studieze cu plată. În consecinţă, sunt nişte transferuri financiare către România din aceste ţări.

Reporter: Următorul Sommet al Francofoniei, cel de peste doi ani, din 2024, va fi găzduit de Franţa, a cărei candidatură a fost aprobată de reprezentanţii ţărilor participante la reuniunea de la Djerba.