Ţările europene caută soluţii pentru Grecia

Sfârşitul săptămâni se anunţă extrem de important în încercarea de a găsi soluţii la problema Greciei şi în general la cea a datoriilor externe ale ţărilor din zona euro.

Consiliul European se întruneşte duminică, zi în care şefii de stat şi de guvern din ţările UE vor avea o nouă repriză de discuţii privind deficitele, reformele structurale sau întărirea sistemului bancar.

O altă temă centrală în contextul actual în care se vorbeşte despre pericolele unei noi recesiuni va fi majorarea şi creşterea capacităţii de intervenţie a fondului european de stabilitate finaciară.

Consiliul European de la sfârştitul acestei săptămâni se întruneşte în contextul discuţiilor legate de soluţionarea crizei prin care trece zona euro.

După cum au anunţat în ultimele zile preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel chestiunile mai concrete ale planului de salvare a Greciei care ar trebui să reducă nencrederea în economiile europene vor fi anunţate la începutul săptămânii viitoare, cel târziu miercuri.

Ţările europene importante s-au angajat la recenta întâlnire a miniştrilor de finanţe din G20, grupul celor mai mari economii din lume, că vor adopta rapid măsuri care să rezolve criza datoriilor din Grecia, criză care ameninţă să se extindă şi la alte ţări.

Criza zonei euro pune în pericol creşterea economică şi stabilitatea financiară la nivel mondial.

Săptămâna aceasta liderii Germaniei şi Franţei, principalele economii din zona euro, au avut negocieri intense pentru un nou plan de salvare a Greciei de la faliment.

Deocamdată însă singurele declaraţii oficiale se referă la "progrese semnificative pentru adoptarea unui ambiţios plan de salvare a Greciei".

Franţa şi Germania negociază recapitalizarea băncilor

În mod concret, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel negociază recapitalizarea băncilor pentru a le întări capacitatea de a face faţă unor pierderi şi majorarea fondului european de stabilitate financiară EFSF.

Fondul EFSF are acum 440 de miliarde de euro şi ar putea fi majorat până la aproape 1.000 de miliarde de euro.

Germania insistă ca investitorii privaţi care au finanţat datoria Greciei să fie de acord cu pierderea a jumătate din banii plasaţi în titlurile greceşti.

Acceptarea acestui scenariu e dificilă însă pentru preşedintele Nicolas Sarkozy din cauza sumelor foarte mari cu care băncile franceze au finanţat datoria Greciei.

Investitorii trebuie convinşi să accepte benevol pierderile, o aşa numită restructurare controlată, pentru a nu declanşa plata asigurărilor contra riscului ca guvernul de la Atena să nu îşi onoreze plăţile.

Un astfel de eveniment ar creşte neîncrederea pieţelor financiare în capacitatea ţărilor cu datorii de a-şi onora plăţile şi ar îngreuna accesul la finanţare pentru ţări mult mai mari decât Grecia precum Spania, Italia sau chiar Franţa.

Pe lângă salvarea Greciei şi ţinerea sub control a crizei datoriilor măsurile care ar trebui anunţate în următoarele zile sunt importante pentru evoluţia economiei la nivel mondial.

Subiectul va fi discutat la începutul lunii noiembrie la întâlnirea liderilor G20, care va avea loc la Cannes în Franţa.