Suspendarea Schengen "ar putea perturba creşterea economică a UE"

Comisia Europeană a avertizat că o suspendare a spaţiului Schengen de liberă circulaţie ar putea avea un potenţial efect perturbator asupra creşterii economiei europene.

În previziunile sale economice de iarnă, Comisia scoate în evidenţă şi riscurile legate de sosirea masivă de refugiaţi pe continent.

În acelaşi timp, estimările de creştere pentru Uniunea Europeană şi zona euro pe 2016 au fost revizuite în scădere cu o zecime ca urmare a unor riscuri externe mai pronunţate.

În privinţa României însă, Bruxelles-ul a îmbunătăţit previziunile, estimând o creştere economică de 4,2% anul acesta, graţie măririlor salariale puternice şi relaxării fiscale şi de 3,7% în 2017.

Comisia Europeana a revizuit în scădere estimările de creştere economică pentru statele membre atât pentru anul acesta cât şi pentru 2017.

Cauza o reprezintă faptul că o mare parte a economiei mondiale se confruntă cu provocări majore, spune executivul comunitar în prognoza economică de iarnă.

Comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici afirmă că există şi veşti bune pentru economia europeană.

"De fapt, economia europeană, când o analizăm cu obiectivitate, are de câştigat de pe urma unor factori pozitivi. În această iarnă economia noastră face faţă cu succes noilor provocări, ajutată de preţurile mici ale petrolului, de cursul de schimb al monedei euro şi de dobânzile mici. Cu toate acestea, contextul mondial defavorabil nu este fără riscuri şi din acest motiv trebuie să fim de două ori mai vigilenţi. Mai sunt încă multe de făcut pentru a consolida investiţiile, pentru a spori competitivitatea într-un mod inteligent şi pentru a duce la bun sfârşit obiectivul îndreptării sistemului nostru al finanţelor publice", a spus Pierre Moscovici.

În zona euro se preconizează o creştere de 1,7% în acest an, de la 1,6 cât a fost anul trceut.

Economia Greciei va reveni la creştere în 2017, susţine comisarul Pierre Moscovici în prezentarea prognozei astăzi, la sediul Executivului comunitar.

Cea mai mare economie a zonei euro, cea a Germaniei, va avea o creştere de 1,8 anul acesta şi în 2017, mai puţin însă decât estimase comisia în prognozele din toamna anului trecut.

De asemenea Germania va continua să înregistreze surplusuri de cont curent.

Inflaţia anuală în zona euro se va situa anul acesta la 0,5%, dar va urca anul următor la 1,5.

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit însă estimările legate de creşterea economică a României, spunând ca anul acesta va atinge un vârf de 4,2%.

Potrivit prognozei, aceasta se datorează creşterilor salariale şi relaxării fiscale.

Executivul comunitar estimează că anul trecut creşterea reală a PIB-ului al României a fost de 3,6%, cel mai ridicat nivel de după 2008, de când a început criza economică.

Anul viitor, însă, creşterea economică va scădea la 3,7%, potrivit prognozei Comisiei.

Principalul motor al creşterii economice rămâne cererea internă, în timp ce contribuţia netă la exporturi va rămâne negativă.

Executivul comunitar notează în acelaşi timp că un risc macroeconomic major ar putea fi posibil la implementarea legii dării în plată, cum a fost aprobată iniţial de parlamentul de la Bucureşti.

Şomajul este în România în continuare în scădere. De altfel, la nivel european consumul privat ar trebui să rămână principalul motor al creşterii în scest an şi în anul următor.

Se preconizează că ratele şomajului vor continua să scadă, deşi într-un ritm mai lent decât în anul precedent.

În prognoza economică de iarnă Comisia Europeană avertizează şi că o suspendare generalizată a spaţiului Schengen de liberă circulaţie ar putea avea efecte negative asupra creşterii economice europene.

Documentul subliniază că riscurile economice legate de sosirea masivă a refugiaţilor pe teritoriul comunitar ar putea avea un impact negativ asupra încrederii în economie, încetinind astfel consumul familiilor.