Suspendarea asocierii Ucrainei la UE, "luată la sugestia Rusiei"

Premierul ucrainean, Nikolai Azarov, a anunţat negocieri cu partea rusă pentru luna viitoare, dar a negat că Moscova ar fi oferit compensaţii pentru abandonarea Acordului cu UE, potrivit France Presse.

Bruxellesul a acuzat deja Rusia că a făcut presiuni pentru întreruperea traseului european al Ucrainei.

Reununţarea la Acordul de asociere a provocat proteste antiguvernamentale la Kiev şi în mai multe oraşe.

Premierul ucrainean a explicat, la o întâlnire cu presa străină, că ţara sa este într-o situaţie economică dificilă şi că UE nu a oferit nimic, în afară de declaraţii.

UE nu consideră Summitul de la Vilnius un capăt de linie în privinţa Acordului cu Ucraina.

Bruxellesul "respectă decizia Ucrainei"

De altfel, preşedinţii Comisiei şi Consiliului European, José Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy, au afirmat, ieri, într-o declaraţie comună, că oferta europeană pentru Ucraina rămâne valabilă.

Acordul cu Ucraina poate fi semnat şi după Summitul de la Vilnius, susţin oficialii europeni, care se aşteaptă ca la reuniunea din capitala Lituaniei să participe şi preşedintele Viktor Ianukovici, care să precizeze clar poziţia ţării sale.

Bruxellesul respectă decizia Ucrainei de a suspenda pentru moment pregătirile pentru semnarea documentului, document care, afirmă surse europene, ar fi avut un impact pozitiv asupra economiei şi comerţului acestei ţări şi ar fi fost extrem de utilă în negocierile Ucrainei pentru un eventual acord cu FMI.

Filozofia europeană este foarte clară: ţările Parteneriatului Estic sunt situate între UE şi Rusia şi trebuie să coopereze cu ambele părţi, după cum şi relaţiile dintre Bruxelles şi Moscova trebuie să fie unele de colaborare.

La Vilnius vor fi parafate, spun aceleaşi surse, acordurile cu Moldova şi Georgia.

Se vor semna mai multe documente: sectoriale, în domenii precum transporturile sau energia, şi se va aborda şi liberalizarea vizelor, capitol la care comisia a anunţat recent că Moldova a îndeplinit criteriile cerute.

Prin Parteneriatul Estic, lansat la Praga, acum patru ani, UE vrea să sprijine consolidarea democraţiei, a statului de drept şi a unor economii libere, care să se integreze treptat în cea europeană.