Supravegherea sistemului bancar din Europa, motiv de dispută

Înfiinţarea unei autorităţi comune europene de supraveghere a sistemului bancar, asupra căreia s-a căzut de acord, în principiu, la ultimul summit european, este departe de a fi o certitudine.

Mai mult, ideea are un potenţial conflictual semnificativ, pe de o parte, între Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană şi, pe de altă parte, între recenţii rivali de la vârful Uniunii, Franţa şi Germania.

Banca Centrală de la Frankfurt ar favoriza, iniţial, o autoritate de control, limitată la cele 17 ţări din zona euro.

Bruxelles-ul ar dori, însă, ca atribuţiile viitoarei instituţii să cuprindă toţi cei 26 de membri.

Un al doilea diferend vizează amploarea controlului în sectorul bancar.

BCE ar vrea să fie monitorizat astfel doar cele mai importante 25 de bănci europene, şi anume instituţiile care au filiale în mai multe ţări.

Comisia, în schimb, concepe o autoritate care să supravegheze toate băncile din blocul comunitar.

BCE are, în această chestiune, de partea sa Guvernul german.

Berlinul ar vrea ca băncile de stat germane, aşa-numitele bănci populare şi de economii, să nu intre sub supravegherea viitoarei autorităţi.

BCE propune să se înceapă cu cele mai mari 25 de bănci, să fie extins controlul asupra instituţiilor financiare cu probleme, cum ar fi spaniolii de la Bankia.

Franţa, pe de altă parte, sprijină poziţia Comisiei de la Bruxelles, ceea ce generează noi tensiuni în relaţia, şi aşa problematică, dintre Paris şi Berlin.

Neclară este şi legătura viitoare, în cadrul proiectului între BCE şi deja existenta Autoritate Bancară Europeană - EBA.

Atribuţiile celor două foruri, în nou sistem, sunt deocamdată nelămurite, iar miza este foarte mare.

Dacă Autoritatea comună de supraveghere a sectorului bancar va fi plasată în subordinea Autorităţii Bancare Europene, atunci Comisia de la Bruxelles ar putea influenţa direct activitatea acesteia.

Cealaltă variantă ar fi ca viitorul organism să opereze sub umbrela mult mai independentei instituţii de la Frankfurth.

Aceasta nu este deloc de acord cu compromisuri. Ori control total asupra Autorităţii, ori deloc, se afirmă în cercuri apropiate de CE.

Parlamentarii europeni nu văd, la rândul lor, cu ochi buni, implicarea prea masivă a BCE, ceea ce ar face ca modalităţile de influenţare a deciziilor să fie reduse.

Bruxelles-ul face presiuni în vederea soluţionării rapide a problemei, în timp ce preşedintele Băncii Centrale, Mario Draghi, insistă că este nevoie de mai mult timp pentru o soluţie corectă.

Guvernatorii BCE consideră că, până în a doua jumătate a anului viitor, Autoritatea de supraveghere a sistemului bancar nu fi funcţională.

CE vrea ca aceasta să existe deja, de la 1 ianuarie 2013.

Bancherii centrali de la Frankfurt pe Main avertizează că viitorul organism nu are voie să ajungă precum actuala Autoritate Bancară Europeană.

EBA a fost o mare dezamăgire, la nivel comunitar, după administrarea defectuoasă a testelor de stres la care au fost supuse băncile europene, în urmă cu un an.