Suprafaţa Moscovei "se va dubla"

Capitala Rusiei îşi va extinde suprafaţa de aproape două ori şi jumătate.

Ideea îi aparţine preşedintelui Medvedev, care vrea să mute instituţiile de stat dincolo de actualele limite ale metropolei, sufocată de creşterea permanentă a populaţiei şi a numărului de maşini.

Analiştii economici ruşi se aşteaptă ca în acest nou oraş al oficialităţilor să se mute aproximativ 200 de mii de oameni, funcţionari federali, cu familiile şi personalul auxiliar.

Dar efectele acestui exod ar putea fi minime pentru decongestionarea Moscovei, care, cu 11 mii de locuitori pe kmp, este unul din cele mai aglomerate oraşe din lume.

Unul din primele cuvinte ruseşti pe care le învaţă orice străin descins pe pământul "întâiei cetăţi de scaun a Rusiei" - cum mai este numită Moscova - este cuvântul "probka".

Întrebând de ce de la Paris la Moscova se face patru ore cu avionul, iar de la aeroport la hotel, cam tot atâta, localnicul îi va răspunde flegmatic: "probka". De ce, pe un bulevard cu şase benzi pe un sens, se merge bară la bară, cu 3 km/oră? Răspunsul este "probka".

De ce, pentru a nu rata o întâlnire de afaceri, trebuie să îţi ei o rezervă de cel puţin două ore? Răspunsul este acelaşi.

Dicţionarul dă ca primul sens al acestui cuvânt cel de dop şi, doar ca sens secund, cel de ambuteiaj.

Pentru Moscova, însă, acest sens secund este mai pur şi mai dur şi este demonul care guvernează muncile şi zilele celor 11 milioane şi jumătate de posesori de buletin de Moscova şi a celor vreo 5 milioane care li se adaugă în fiecare zi.

Densitatea populaţiei în Moscova, de două ori mai mare decât cea a Parisului

Moscova nu este doar unul din cele mai scumpe, ci şi unul din cele mai bogate oraşe din lume şi nu este de mirare că numărul maşinilor creşte cam cu 900 de mii pe an, în ultimii 5 ani ele mărindu-se cu 45%, ajugând astăzi la aproximativ 5,5 milioane.

Adăugând la acestea cele vreo trei milioane din regiunea Moscovei şi din alte regiuni, reiese că infrastructura stradală, prevăzută pentru 3-4 sute de mii de maşini, este supusă zilnic invaziei simultane a unui număr dublu de vehicule.

Efectul "probka" este amplificat sinergetic de factori precum şoferii care sfidează, cum pot, regulile de circulaţie, dragostea ruşilor cu bani pentru maşinile mari şi cea a ruşilor fără bani pentru Ladele lor antice, care se strică oricând şi oriunde, absenţa dramatică a locurilor de parcare, mai ales în centru, a se înţelege într-un perimetru egal cu cel al Bucureştiului, inevitabilele şantiere şi lucrări de reparat.

Alţi factori care amplifică problemele sunt densitatea mare a populaţiei, de două ori mai mare decât a Parisului sau New York-ului, şi faptul că Moscova este, practic, singurul megapolist care şi-a păstrat structura moştenită din evul mediu, radial inelară, cu un singur centru, care este Kremlinul.

Efectul de pâlnie este amplificat de faptul că toate instituţiile statului sunt masate în centrul istoric.

După încercări zadarnice ale autorităţilor locale de a rezolva problema, soluţia a venit de la Kremlin, ca de obicei, radicală.

Luna trecută, preşedintele Dmitri Medvedev a propus extinderea teritoriului capitalei pe seama regiunii Moscova; practic, construirea unui oraş satelit unde să fie mutată, la un moment dat, instituţiile de stat şi va fi creat un centru financiar internaţional.

Răspunzând înaltului ordin, autorităţile Moscovei şi regiunii Moscova, altfel rivale, au încheiat în timp record negocierile prin delimitarea teritorială, astfel încât Moscova a primit de la regiune 144 de mii de hectare, ceea ce îi va mări suprafaţa de 2,4 ori, la 251 de mii.

Aici va fi construit de la zero un oraş nou, de două milioane de locuitori, cu o infrastructură modernă şi care, afirmă edilii Moscovei, va schimba vectorul însuşi al dezvoltării metropolei ruse pentru următoarele decenii.