Summit Rusia - UE, pe fondul divergenţelor privind Siria

Summitul Rusia - Uniunea Europeană a început luni seară la Ekaterinburg, cu tradiţionalul dineu neoficial la care participă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi şefa diplomaţiei de la Bruxelles, Catherine Ashton.

De regulă, în acest cadru informal sunt definitivate agenda şi deciziile reuniunii oficiale de a doua zi.

În prima zi, se pare, accentul este pus pe criza din Siria, subiect ce va fi discutat şi marţi la reuniunea plenară, ca şi în cadrul dejunului de lucru.

La scurt timp după sosirea aici, la Ekaterinburg, a liderului rus, Serviciul de presă al Kremlinului le-a comunicat jurnaliştilor acreditaţi la summit că programul de marţi a fost devansat cu două ore, inclusiv conferinţa de presă finală a celor trei lideri.

Motivul nu a fost menţionat, însă, speculând pe marginea declaraţiilor oficiale, cât şi a comentariilor din presa rusă, explicaţia ar putea fi căutată în seriozitatea divergenţelor ruso-europene asupra subiectelor centrale ale reuniunii, pe care cotidianul rus "Kommersant" a caracterizat-o drept una din cele mai dificile din cele 30 care au avut loc până în prezent.

Rusia critică atitudinea UE faţă de situaţia din Siria

Puţin probabilă este inclusiv depăşirea divergenţelor în legătură cu Siria, cel mult fiind posibilă semnarea unei declaraţii generale în sprijinul Conferinţei internaţionale Geneva 2.

Rusia a criticat neprelungirea de către Uniunea Europeană a embargoului asupra livrărilor de arme către opoziţia siriană şi ceea ce ea numeşte încurajarea de către principalele ţări europene a poziţiei intransigente a opoziţiei siriene, împiedicând astfel organizarea conferinţei Geneva 2.

Poziţia SUA şi Uniunii Europene, afirmă Moscova, încurajează opoziţia să continue lupta armată şi să încerce să profite de ideea conferinţei, cerând ca precondiţie pentru participarea sa plecarea lui Bashar al-Assad.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a numit precondiţiile puse de Consiliul naţional sirian nerealiste şi irealizabile. cuzând per ansamblu Rusia pentru susţinerea regimului Assad, occidentalii sunt, la rândul lor, îngrijoraţi de posibilitatea ca Moscova să livrezeze totuşi Siriei bateriile antirachetă S-300, care ar schimba dramatic situaţia militară din regiune, ca şi de recentele afirmaţii ale unor oficiali ruşi, potrivit cărora în condiţile anulării embargoului de către occidentali, Rusia ar putea semna noi contracte cu Siria în domeniul armamentelor, fiind menţionată, între altele, livrarea de avioane de vânătoare MIG 29.

Cel mai recent exemplu al divergenţelor ruso-europene în privinţa Siriei este blocarea de către Moscova a proiectului britanic de declaraţie a Consiliului de Securitate în legătură cu evenimentele din localitatea Al-Qusayr, motivul invocat fiind condamnarea unilaterală a regimului de la Damasc, Ministerul rus de Externe numind acţiunile trupelor guvernamentale siriene "operaţiune antiteroristă".

Pe agenda internaţională vor figura, de asemenea, situaţia din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, conflictele îngheţate, inclusiv cel transnistrean, situaţia din Peninsula Corea, dosarul nuclear iranian.

Domeniul liberalizării vizelor, subiect important al reuniunii

În ceea ce priveşte divergenţele bilaterale, acestea încep cu lista însăşi a priorităţilor.

Moscova nu îşi ascunde nemulţumirea de tergiversare a celor două acorduri în domeniul liberalizării vizelor, a căror semnare ar fi urmat să fie, în viziunea sa, principalul rezultat al summitului de la Ekaterinburg.

Un factor în plus îl constituie dorinţa anumitor ţări din Uniunea Europeană de a lega problema vizelor de cea a drepturilor omului în Rusia.

Luni, asistentul preşedintelui Putin, Iuri Uşakov a declarat că pe tema vizelor, în cadrul summit va avea loc o discuţie "nu lipsită de interes", subliniind că Rusia nu se va ruga de liderii UE să rezolve această problemă aici, şi acum.

La rândul său, Bruxelles este decis să insiste pe situaţia drepturilor omului în Rusia.

Deşi nu va putea evita această discuţie, declaraţiile oficialilor ruşi arată că Moscova nu se va lăsa antrenată în ea.

Nedorind să discute aceste probleme, Rusia intenţionează să pună accentul pe relaţiile economice.

Kremlinul reaminteşte că Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Rusiei, care, la rândul său, este al treilea, ca mărime, partener al acesteia, după China şi SUA.

Volumul comerţului bilateral a urcat anul trecut la 410 miliarde de dolari, aportul Rusiei fiind dominat în continuare de exporturile de eenrgie.

În acest domeniul însă, relaţiile ruso-europene sunt de ani de zile grevate de o serie întreagă de probleme a căror rezolvare nu se întrevede într-un viitor apropiat.

Resemnându-se cu intrarea în vigoare a Pachetului 3 de norme UE în domeniul energiei, pe care-l consideră discriminatoriu, Moscova insistă ca acesta să nu fie aplicat retroactiv şi ca pe plan bilateral să fie convenită exceptarea companiilor ruseşti de la aceste reguli.

În viziunea Bruxelles-ului, însă, aceste reguli vizează reducerea dependenţei energetice de Rusia şi, implicit, reducerea preţului la gazele ruseşti, care provoacă de mult timp nemulţumirea europenilor.

Nemulţumirile Rusiei vizează şi ancheta anti-monopol a Comisiei Europene împotriva Gazprom, de a convinge Turkmenstanul şi Azerbaidjanul să construiască gazoductul Transcaspic care să ducă gaze turkmene în Europa.

Nu va lipsi de pe agendă gazoductul South Stream, Rusia dorind ca Bruxelles-ul să acorde acestui proiect statutul de reţea transeuropeană, ceea ce nu se înscrie însă în politica energetică a Comisiei Europene.