Summit de urgenţă al ţărilor zonei euro privind situaţia Greciei

Liderii statelor din zona euro se întâlnesc în regim de urgenţă, diseară, la Bruxelles, pentru a discuta despre situaţia Greciei.

Ţara riscă să intre în incapacitate de plată şi ar putea fi forţată să renunţe la moneda unică europeană, în cazul în care nu va ajunge, până la sfârşitul lunii, la un nou acord cu creditorii săi externi.

Reuniunea şefilor de stat şi de guvern va fi precedată de o întâlnire a miniştrilor de finanţe din zona euro, transmite corespondentul RRA Cerasela Rădulescu.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a dorit să transmită un mesaj politic părţilor implicate în negocieri, spunând că a sosit momentul să fie discutată de urgenţă situaţia Greciei la cel mai înalt nivel politic.

"Ne apropiem de punctul în care guvernul grec va trebui să aleagă între acceptarea a ceea ce eu cred că este o ofertă bună de continuare a sprijinului sau să se îndrepte spre incapacitate de plată", avertiza Donald Tusk.

Franţa şi Germania au anunţat că doresc un acord cu Grecia cât mai curând.

În prezent, în urma măsurilor de austeritate impuse de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană în două planuri de salvare economică pentru Grecia, economia acestei ţări a scăzut cu 25%, salariile şi pensiile au fost reduse, iar unul din patru greci este şomer.

În aceste zile, în acelaşi timp, mai mulţi lideri europeni, dar şi directoarea Fondului Monetar Internaţional, au invocat deschis ieşirea Greciei din zona euro, prima ţară care ar putea părăsi acest spaţiu al monedei unice.

Grecia a prezentat un nou set de propuneri pentru creditorii internaţionali

Premierul Alexis Tsipras a discutat, ieri, la telefon cu liderii Germaniei, Franţei şi ai Comisiei Europene, iar oferta Atenei a fost făcută după o şedinţă-maraton a executivului elen.

Potrivit corespondentului RRA Monica Chihaia, la finele a peste cinci ore de discuţii, echipa guvernamentală a aprobat setul de propuneri în valoare de aproximativ 900 de milioane de euro, valoare care a cauzat, de altfel, blocarea negocierilor până acum.

"Ar fi o nebunie ca pentru două sau trei miliarde de euro, un stat european să intre în incapacitate de plată şi să se creeze astfel riscuri atât de mari", spunea preşedintele Băncii Naţionale a Greciei, Louka Katseli.

Despre riscuri a vorbit, de altfel, presa occidentală în ultimele zile, preluând informaţiile Agenţiei Reuters referitoare la faptul că băncile elene ar rămâne astăzi închise.

Oficiali bancari greci au declarat însă că scenariul nu constituie decât un episod al unei campanii răuvoitoare.

Urmarea imediată: în ultima săptămână, deponenţii au rertras peste 1,2 miliarde de euro.

Demonstraţie de solidaritate cu Grecia, la Amsterdam

Câteva sute de persoane au participat, duminică la Amsterdam, la o demonstraţie de solidaritate cu Grecia, organizată de grupul politic al grecilor care trăiesc în Olanda, transmite corespondentul RRA Claudia Marcu.

"Fiecare popor are dreptul la demnitate!", "Suntem greci şi spunem 'nu' măsurilor de austeritate, genocidului, şantajului şi sclaviei!" - sunt câteva din mesajele scrise pe pancartele purtate ieri de participanţii la demonstraţia şi marşul din Amsterdam.

"Această criză nu a fost cauzată de greci. De ce trebuie oamenii să plătească pentru ea?" - au fost cuvintele europarlamentarului grec Manolis Glezos, în vârstă de 92 de ani, cunoscut pentru actul său din 1941, când a înlăturat de pe Acropole steagul naziştilor.

Demonstranţii au acuzat troica formată din UE, Banca Centrală Europeană şi FMI că a adus poporul grec într-o stare de sărăcie accentuată şi că Eurogrupul nu negociază, ci şantajează guvernul grec.