SUA: "Vor exista noi sancţiuni pentru Iran"

Secretarul de Stat Hillary Clinton a declarat în Comitetul pentru Relaţii Externe al Senatului, că grupul P5 plus1, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate plus Germania, au ajuns la un acord asupra unor noi sancţiuni pentru a face presiuni împotriva programului nuclear al Iranului.

"Astăzi sunt bucuroasă să anunţ că am ajuns la un acord asupra unui proiect puternic de rezoluţie cu cooperarea atât a Chinei cât şi a Rusiei … care va trimite un mesaj fără echivoc în legătura cu ce aşteaptă de la Iran" a declarat Hillary Clinton.

Secretarul de Stat american a arătat că a avut o convorbire telefonică cu omologul rus, ministrul de externe Serghei Lavrov asupra elementelor finale ale rezoluţiei.

Potrivit unor surse, sancţiunile ar face mai strict embargoul asupra armamentelor, ar consolida autoritatea de inspectare a transporturilor suspectate de a fi legate de programele iraniene nuclear sau balistic, ar impune interdicţii asupra călătoriilor şi ar îngheţa conturile Gărzii Revoluţionare a Iranului.

Turcia şi Brazilia au respins imediat declaraţia lui Clinton, argumentând că sancţiunile ar fi "ineficiente" iar votarea ei "periculoasă". Proiectul de rezoluţie a circulat deja în Consiliul de Securitate, unde Turcia şi Brazilia sunt membri nepermanenţi.

Un diplomat chinez de la ONU a spus că scopul proiectului de rezoluţie este acela de a face presiuni asupra Iranului să intre în negocieri în legatură cu programul său nuclear.

Rezoluţia survine acordului dintre Iran, Turcia şi Brazilia privind schimbul de uraniu

Analiştii cred că prin acordul nuclear supriză cu Turcia şi Brazilia, Iranul a creat în mod eficient iluzia progresului în negocierile nucleare cu Occidentul fără să ofere ceea ce SUA şi aliaţii săi cer de mult timp.

Acordul ameninţă să submineze eforturile Administraţiei Obama de a pune capăt ambiţiilor nucleare ale Iranului şi, în general, strategia diplomatică a SUA.

Ca urmare a acordului, Administraţia Obama are în faţă incomfortabila perspectivă de a respinge o propunere pe care ea însăşi a făcut-o în urma cu opt luni, aceea ca Iranul să trimită parte din uraniul său uşor îmbogăţit în Turcia în schimbul unei cantităţi de uraniu puternic îmbogăţit, suficient pentru reactorul de cercetare iranian care produce izotopi medicali.

Teheranul a anunţat însă că îşi va continua programul de îmbogăţire a uraniului la 20 de procente iar textul acordului nu menţionează în nici un fel că programul nuclear al Iranului va fi pe masa unor viitoare negocieri.

Şi totuşi, dacă Washington-ul va face presiuni pentru adoptarea în Consiliul de Securitate a unor noi sancţiuni împotriva Teheranului, Turcia şi Brazilia ar putea vota împotrivă, subminând dorinţa Administraţiei de a demonstra unitate internaţională în legătură cu ambiţiile nucleare ale Iranului.

Noul acord adânceşte diviziunile dintre SUA şi aliaţii săi, pe de-o parte şi unele naţiuni în curs de dezvoltare, pe de cealalată parte, în legătură cu dreptul Iranului şi al altor ţări în curs de dezvoltare de a folosi energia nucleară.

Acestea - pe lângă Turcia şi Brazilia, se numără, de asemenea, Egiptul şi Indonezia - percep dezbaterea internaţională privind programul nuclear al Teheranului drept un test pentru propriile ambiţii nucleare, acuzând marile puteri mondiale că vor să controleze tehnologia nucleară şi să împiedice dezvoltarea programelor de energie nucleară independente.

Acordul dă Iranului dreptul de a se retrage oricând şi, spun experţii, prevede ceea ce ar putea fi imposibil din punct de vedere tehnic: livrarea către Teheran a noului combustibil în termen de un an.