SUA trebuie "să încurajeze reformele din lumea arabă"

Preşedintele SUA, Barack Obama, a ţinut un discurs în care să asigure că SUA salută shimbările politice şi reformele din regiune, reamintind, în
acelaşi timp , că nu America a scos oamenii pe strazi în ţările regiunii.

Liderul de la Casa Albă a încercat , pe de altă parte să-şi convingă audienţa internă că într-un moment în care toţi ochii sunt pe politicile economice ale administraţiei şi pe uriaşa datorie americană , Orientul Mijlociu şi Africa de Nord merită sprijinul şi atenţia SUA.

Că viitorul SUA este legat de regiune prin dinamica forţei economiei, securităţii, istoriei şi destinului.

“În lunile următoare America trebuie să-şi folosească întreaga influenţă pentru a încuraja reformele în regiune. În vreme ce recunoaştem că fiecare ţară este diferită, trebuie să vorbim onest depre principiile în care credem, cu prietenii şi inamicii deopotrivă. Mesajul nostru este simplu. Dacă vă asumaţi riscurile pe care le presupun reformele, veţi avea sprijinul deplin al SUA."

Preşedintele sirian Bashar al-Assad "are de ales"

Preşedintele Bashar al-Assad are de ales "între a conduce tranziţia către democraţie în Siria sau pleca"a afrmat liderul de la Casa Albă.

După ce administraţia americană a avut răbdare, unii spun că prea multă răbdare, pentru a vedea dacă preşedintele Assad , care promitea reforme, le va şi face, acum, în faţa respresiunilor brutale ale regimului său împotriva protestatarilor paşnici, pentru prima dată preşedintele American l-a avertizat fără nici un echivoc pe Assad.

"Poporul sirian şi-a demonstrat curajul cerînd tranziţia către democraţie. Preşedintele Assad trebuie să aleagă. Să conducă tranziţia sau să dispară din cale. Altfel , preşedintele Assad şi regimul său vor continua să fie contestaţi din interior şi vor continua să fie izolaţi internaţional."

Negocierile de pace israeliano-palestiniene "trebuie să continue"

Cu numai cîteva ore înaintea discursului , administraţia încă dezbătea dacă preşedintele Barack Obama să aprobe în mod oficial graniţele anterioare războiului din 1967 ale Israelului ca punct de pornire al negocierilor privind crearea unui stat palestinian, aprobînd, astfel, o cerere cheie a palestinienilor.

Preşedintele a decis că o va face, dar analiştii cred că, în vreme ce mişcarea nu este în mod necesar o mutare politică, trimite un semnal retoric mai mult decît clar că SUA aşteaptă ca Israelul să facă concesii.

Depinde de israelieni şi palsetinieni să facă pace, ea nu le poate fi impusă, a spus preşedintele Barack Obama dar şi-a schimbat tactica arătînd că lumea nu mai are răbdare.

Este o mutare semnificativă de retorică publică a preşedintelui american, cu o zi înainte de a-l primi, vineri, la Casa Albă pe primul ministru israelian Benjamin Netanyahu.

“Lumea priveşte la un conflict care continuă şi continuă şi nu vede nimic altceva decît blocaj. Comunitatea internaţională este obosită de un proces fără sfîrşit care nu produce nici un rezultat. Visul unui stat evreu democratic nu poate fi îndeplinit cu o permanentă ocupaţie."

Preşedintele Barack Obama a lăsat deschisă uşa pentru adaptări teritoriale prin negocieri.

Palestinienilor, liderul de la Casa Albă le-a spus că SUA se vor opune cu vehemenţă încercării de a-şi declara unilateral un stat în septembrie la Naţiunile Unite.

" În ce îi priveşte pe palestinieni , eforturile de delegitimizare a Israelului vor eşua. Acţiunile simbolice de a izola Israelul la Naţiunile Unite nu vor crea un stat independent. Liderii palestinieni nu vor avea pace şi prosperitate dacă Hamas insistă pe calea terorii şi respingerii. Palestinienii nu îşi vor realiza independenţa prin negarea dreptului de a exista al Israelului."

În cele din urmă depinde de israelieni şi palestinieni de a acţiona, a concluzionat liderul de la Casa Albă.

Candidaţii republicani la alegerile prezidenţiale de anul viitor l-au acuzat imediat după discurs pe preşedinte că trădează aliatul ferm al SUA, care este Israelul.

Departamentul de Stat a asigurat traducere simultană în arabă, farsi şi ebraică .

Discursul pentru reformă în lumea arabă, apreciat de mulţi din regiune

Iniţiativele economice sunt elementele concrete şi noi într-un discurs care şi-a propus să sintetizeze cele întîmplate.

În ultimele două decenii lumea arabă a ascultat promisiunile pentru reformă şi schimbări politice şi economice ca şi pentru eforturile de pace pe care le-au făcut patru preşedinţi americani .

Mulţi în regiune, vor saluta, totuşi, limbajul de reformă al preşedintelui.

Chiar dacă a cerut populaţiilor regiunii să adopte autodeterminarea drept calea către pace şi bunăstare, Barack Obama a lăsat, totuşi, o întrebare fără răspuns: cît de departe pot merge SUA pentru a-şi însoţi entuziasmul cu măsuri concrete de sprijin al unei transformări sustenabile într-o regiune îndelung lovită de represiuni, sărăcie şi frustrări.

Analiştii spun că dacă modelul ar fi, aşa cum a sugerat preşedintele integrarea Europei de Est cu Vestul după căderea comunismului.

Revoltele pentru democraţie din statele Orientului Mijlociu şi Africii de Nord au venit într-o perioadă a unui buget foarte strîns al SUA şi a crizei economice în Europa.

Aşa cum au spus egiptenii în discuţii private la Washington, ceea ce oferă SUA, un miliard de dolari în ştergerea datoriilor în cîţiva ani de zile şi un alt milliard de dolari în împrumuturi pentru ameliorări ale infrastructurii, sunt cu greu un Plan Marshall.

Hosni Mubarak a primit miliarde şi miliarde de dolari de-a lungul timpului.

Realitatea este că nu există aceşti bani, recunosc acum oficialii Departamentului de Stat.

Ceea ce încearcă acum administraţia este să convingă Arabia Saudită şi alte state bogate în petrol, să sponsorizeze tranziţiile către democraţie din regiune.

Ceea ce nu este uşor de cerut saudiţilor pentru că aceştia, alături de alţii, sunt încă furioşi pentru că SUA a abandonat vechi dictatori care au avut încredere în America.