SUA şi China pot decide soarta încălzirii globale
Un acord între cele două mari puteri ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40%.
31 Octombrie 2009, 07:37
Dacă ieri la Bruxelles s-au făcut progrese însemnate în privinţa unui acord legat de lupta împotriva schimbărilor climatice, peste Ocean mai sunt multe lucruri de lămurit.
Înaintea ultimei runde de negocieri, de săptămâna viitoare de la Barcelona, premergătoare summitului privind schimbarea climaterică de la Copenhaga, înaltul oficial al Naţiunilor Unite pentru climat, Yvo de Boer, spune că nu mai este timp şi că pare improbabil ca un tratat cuprinzător să fie încheiat în decembrie, în ciuda progreselor.
Cu toate acestea, un acord politic pentru un răspuns puternic pe termen lung la încălzirea globală este încă foarte posibil, adaugă De Boer, cu mai puţin de 40 de zile înaintea conferinţei de la Copenhaga.
De Boer a numit patru abordări absolut esenţiale pentru un cadru cel puţin al unui acord.
Între acestea, ţinta ambiţioasă privind reducerea emisiilor pentru ţările industrializate, ca şi conferirea semnificativ mai importantă de resurse tehnologice şi financiare.
Deşi în acest moment nimeni nu ar vrea să vorbească despre un eşec la Copenhaga, există speculaţii că danezii, care vor decide apoi care va fi cursul procesului, pregătesc un plan B, un text de compromis.
Acordul dintre SUA şi China
Între timp, înaintea vizitei de luna viitoare a preşedintelui Obama în China, partea americană nu se aşteaptă să semneze un acord istoric cu Beijingul privind reducerea emisiilor de gaze.
Este adevărat însă că un asemenea acord între SUA şi China, cei mai mari emiţători de gaze din lume, (40% din totalul gazelor de seră), ar putea debloca ajungerea la un acord la Copenhaga.
Astfel, administraţia Obama, ca şi unii democraţi din Senat au vorbit încă o dată săptămâna aceasta despre urgenţa acţiunii împotriva schimbării climaterice şi pentru reformularea economiei energetice a naţiunii.
Dezbatere în SUA
În Congres însă republicanii se opun cu putere, respingând proiectul de lege pentru care pledează administraţia drept unul prea complex, care ar lovi economia, ar duce la tăierea locurilor de muncă şi ar favoriza unele părţi ale Americii în defavoarea altora.
Democraţii apără proiectul de lege, arătând că este o abordare orientată economic a unei serioase probleme de mediu, care ar crea de fapt locuri de muncă prin impulsionarea inovaţiilor energetice.
Chiar unii democraţi din Senat însă, cum este senatorul de Montana, Max Baucus, spune că textul merge prea departe şi că ţinta reducerii emisiilor de gaze cu 20% sub nivelurile anului 2005 este prea ambiţioasă.
Este deci foarte probabil că în SUA dezbaterea nu se va încheia înaintea summitului de la Copenhaga, cu toate presiunile preşedintelui Obama de urgentare a adoptării unei noi legi, care să impună semnificative remedii ale politicilor actuale privind schimbarea climaterică.
