Pentagonul are în Marea Mediterană un distrugător, iar marţi a trimis un al doilea.

O misiune formată din trei nave amfibii cu elicoptere şi 400 de puşcaşi marini la bord se află acum, la intrarea în canalul Suez.

Tot aici este poziţionat şi portavionul USS Entreprise care aşteaptă ordinul de a traversa canalul.

Repoziţionarea forţelor navale şi aeriene americane are loc din trei perspective.

Aceea de a interfera în câmpul de comunicaţii pentru ca Muammar Gaddafi să comunice mai greu cu forţele sale, de a trimite puşcaşi marini la sol pentru a stabili staţii de ajutor pentru zonele rebele şi de a impune o zonă de excludere aeriană pentru ca Gaddafi să nu îşi poată folosi forţele aeriene împotriva propriei populaţii.

Video: SUA îşi repoziţionează navele din Libia (Reuters)

Nimeni nu aşteaptă, însă, o intervenţie militară terestră în Libia, iar Pentagonul nu doreşte ca Statele Unite să acţioneze singure.

Secretarul apărării, Robert Gates, a arătat într-o conferinţă de presă, că toate opţiunile dincolo de asistenţa umanitară şi evacuări sunt complexe şi au consecinţe.

"Trebuie să ne gândim, să o spunem direct şi la ce ar însemna folosirea armatei americane într-o altă ţară a Orientului Mijlociu. Suntem conştienţi de toate acestea, dar vom prezenta preşedintelui toate opţiunile", a afirmat Robert Gates.

De altfel, în rândul generalilor există reticenţă şi în ceea ce priveşte impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Libiei.

La Capitoliu, generalul James Mattis, şeful Comandamentului Central al SUA a arătat că un asemenea demers va implica , fără doar şi poate, operaţiuni militare.

"Părerea mea este că ar fi o acţiune ambiţioasă, ar presupune înlăturarea capacităţilor libiene de apărare antiaeriană. Nu există nici o iluzie că nu va fi o operaţiune militară", a declarat James Mattis.

Libia, între democraţie paşnică şi un lung război civil

Deşi Casa Albă a cerut în mod repetat ca Muammar Gaddafi să fie deferit Tribunalului de la Haga pentru crime împotriva umanităţii, există semnale că administraţia americană ar putea accepta exilul liderului libian, dacă această soluţie ar pune capăt rapid vărsării de sânge.

Oficialii de la Casa Albă spun că preşedintele este informat de trei ori pe zi în legătură cu situaţia din Libia şi că se lucrează la un amplu set de idei privind implicaţiile schimbărilor din regiune asupra politicii Statelor Unite.

Marţi, secretarul de stat, Hillary Clinton, a spus că orice rol militar american în Libia trebuie analizat foarte atent .

Ea a adăugat totuşi, că "administraţia americană nu exclude nici o opţiune atâta timp cât guvernul libian continuă să îşi întoarcă armele împotriva propriului popor. O întreagă regiune se schimbă, iar un răspuns puternic şi strategic al SUA va fi esenţial. Libia poate deveni o democraţie paşnică sau poate avea în faţă un lung război civil ori poate aluneca în haos".

Secretarul de stat american a mai arătat că administraţia este precaută în a trimite militari în Libia pentru că doreşte să evite percepţia că ar plănui să invadeze ţara "pentru petrol".