SUA reevaluează relaţia cu principala opoziţie din Egipt

Administraţia americană asumă realitatea politică, aceea că Frăţia Musulmană va câştiga o parte a puterii dacă vor avea loc alegeri libere şi corecte în Egipt şi îşi reevaluează rapid vagile relaţii cu o mişcare de opoziţie a cărei ideologie a fost mult timp o sursă de neâncredere la Washington.

În mod oficial guvernul american a evitat mult timp Frăţia Musulmană din cauza îndoielilor în legătură cu angajamentul acesteia, altfel declarat public, pentru non-violenţă şi principii democratice.

Cu toate acestea, oficialii americani s-au angajat în spatele cortinei în convorbiri cu membri egipteni ai mişcării, recunoscând substanţialul sprijin popular al ei.

Contactele neoficiale au avut loc sporadic începând cu anii 1990 dar au devenit mai frecvente după ce membri ai Frăţiei Musulmane au fost aleşi în 2005 în parlamentul egiptean.

Unii oficiali americani ca şi analişti au început de mult timp să ceară departamentului de stat să aibă contacte mai frecvente cu Frăţia Musulmană, dar alţii şi-au exprimat scepticismul, argumentând că administraţia ar trebui să angajeze discuţii cu grupurile de opoziţie care sunt mai înclinate să sprijine un guvern democratic în Egipt decât unul care ar fi dedicat islamismului.

Rapida schimbare de ton a administraţiei este clară acum , după ce cu numai câteva zile în urmă secretarul de stat Hillary Clinton şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu potenţiala preluare a puterii în Egipt de către un guvern islamist similar celui din Iran.

Mişcarea fondată de imamul egiptean Hassan el-Banna în 1928 a fost interzisă timp de decenii în Egipt şi mulţi dintre liderii săi au fost închişi şi torturaţi.

Avertismente privind Frăţia Musulmană

Preşedintele Mubarak a avertizat ani de zile Washington-ul că gruparea, cea mai bine organizată mişcare de opoziţie din Egipt, încearcă să stabilească o teocraţie pe modelul Republicii Islamice a Iranului.

Analiştii americani spun că, la nivel public, membrii mişcării sunt vagi în legătură cu obiectivele lor politice şi nu declară public dacă un guvern egiptean care ar fi condus de Frăţia Musulmană ar garanta drepturi egale celorlalte grupuri religioase, cum este cel al creştinilor copţi.

În vreme ce vocile critice acuză Frăţia Musulmană că ar avea legături cu grupări teroriste , experţii în terorism menţionează că al-Qaeda acuză membrii organizaţiei egiptene că au abandonat credinţa religioasă şi sunt prea deschişi compromisului.

În ciuda deschiderii Casei Albe către Frăţia Musulmană, analiştii spun că administraţia Obama rămâne divizată în legătură cu dacă şi cât de mult să aibă dialog cu această grupare, atât pe termen apropiat cât şi pe termen lung.

Unii spun că deschiderea către Frăţia Musulmană ar putea avea un impact negativ asupra liderilor armatei egiptene care ar putea prelua controlul ţării dacă Hosni Mubarak ar fi forţat să părăsească puterea mai devreme de septembrie cînd urmează să aibă loc alegeri prezidenţiale .

Alţii întreabă retoric: "Cum să îi convingem pe cei din Frăţia Musulmană să ne placă? Nu ne plac acum şi nici în viitor".