SUA doreşte o "tranziţie responsabilă" în Egipt

Duminică,într-o serie de interviuri pentru marile televiziuni americane, secretarul de stat Hillary Clinton a declarat că administraţia de la Washington doreşte o tranziţie responsabilă în Egipt, cu un plan bine gândit care să aducă la putere un guvern democratic.

"Ceea ce preşedintele Obama şi cu mine facem este să transmitem un mesaj foarte clar în legătură cu poziţia SUA.

"Noi dorim o tranziţie responsabilă către un guvern democratic, reforme economice, adică exact ceea ce doresc protestatarii.

"În acelaşi timp dorim să recunoaştem că Egiptul a fost partenerul nostru în procesul de pace care a prevenit izbucnirea unui război în regiune timp de mai mult de 30 de ani", a declarat Hillary Clinton.

În vreme ce violenţele în escaladare din Egipt ameninţă stabilitatea în Orientul Mijlociu, punându-l pe preşedintele Barack Obama în faţa celei mai profunde crize de politică externe de până acum, secretarul de stat Hillary Clinton refuză, pentru moment, să facă speculaţii asupra viitorului preşedintelui Hosni Mubarak.

"Ceea ce nu vrem este ca ideologii radicali să preia controlul unei ţări foarte mari şi importante în Orientul Mijlociu”, a adăugat Hillary Clinton.

Întrebată dacă administraţia americană îl susţine sau i se opune d-lui Mubarak, Hillary Clinton a evitat să răspundă explicit dar a insistat că ceea ce nu doreşte administraţia este un vid de putere.

Secretarul de stat a precizat că Washington-ul doreşte o democraţie reală în Egipt, nu o democraţie pentru şase luni sau un an care să evolueze în mod esenţial către o dictatură militară sau către o aşa-numită democraţie care să conducă, apoi, la ceea s-a întâmplat în Iran.

"Este o situaţie foarte complexă.

"Nu este una a răspunsurilor simple, da sau nu, dar în schimb cred că ceea ce urmărim noi, chemarea la nonviolenţă, sprijinul pentru aspiraţiile şi drepturile omului ale poporului egiptean care să fie motorul reformelor democratice şi economice, este calea cea bună pentru toţi", a spus Hillary Clinton.

Departamentul de stat i-a sfătuit pe americanii aflaţi în Egipt să părăsească ţara cât mai curând posibil.

Barack Obama şi-a făcut cunoscută poziţia

Preşedintele Barack Obama a telefonat duminică primului ministru britanic, ca şi liderilor Turciei, Israelului şi Arabiei Saudite pentru a le explica poziţia americană arătând că Washington-ul susţine drepturile democratice şi este clar împotriva violenţelor.

Casa Albă nu a avut nici o reacţie publică la numirea de către Hosni Mubarak pentru prima oară în cei aproape 30 de ani de când se află la putere a unui vicepreşedinte, în persoana lui Omar Suleiman.

Omar Suleiman este apreciat de americani întrucât a jucat un rol cheie în procesul de pace şi a fost unul din principalii actori atât în relaţia cu SUA cât şi în aceea a Egiptului cu Israelul.

Mişcarea lui Hosni Mubarak ar fi menită să-i reasigure pe cei care se tem că Egiptul ar putea aluneca în haos.

Analişti americani spun că numirea lui Omar Suleiman este menită să arate că preşedintele Mubarak joacă cu fermitate.

Mesajul ar fi că sistemul se va menţine chiar dacă Hosni Mubarak pleacă de la putere.

Unii membri ai Congresului au declarat că Hosni Mubarak ar trebui să organizeze alegeri pentru ca poporul egiptean să-şi poată exercita dreptul de a-şi alege liderii.

O serie de demonstraţii, sâmbătă, ale egiptenilor din America, în New York, Cambridge (Massachusetts) şi Washington au venit să susţină protestele din Egipt.

Balanţă delicată

Criza l-a pus pe Barack Obama în situaţia de a încerca să oţină un rezultat paşnic al ei dar să rămână, în acelaşi timp, aproape de un important aliat al SUA, ecuaţie în care relaţia dintre armata americană şi cea egipteană poate fi crucială.

Corpul de ofiţeri ai puternicei armate egiptene a fost educat pe parcursul a trei decenii în colegiile de apărare americane iar forţele egiptene deţin în jur de 1000 de tancuri MIAI Abrams.

Egiptul permite armatei americane să lanseze operaţiuni majore de la bazele sale din ţară şi a permis întotdeauna trecerea americanilor prin Canalul Suez.

Experţii în spaţiul egiptean spun că armata va fi un jucător esenţial în orice acord de a-l înlătura pe Hosni Mubarak de la putere.

Armata egipteană ar putea servi ca o putere crucială a tranziţiei.

Vicepreşedintele Suleiman ar putea anunţa că ar prelua controlul ca preşedinte şi ar organiza alegeri în şase luni de zile.

O posibilă linie oficială între armatele SUA şi a Egiptului

Oficialii de la Pentagon spuneau sâmbătă că armata egipteană acţionează profesional.

"Nu se alătură masiv protestatarilor dar nici nu îi reprimă.

"Apără instituţiile guvernamentale aşa cum trebuie să acţioneze", a arătat un purtător de cuvânt al şefului marilor state majore ale SUA, Mike Mullen.

Oficialii militari americani spun că nu există o linie oficială de comunicaţii între statul major american şi armata egipteană, dar că există această posibilitate în cazul în care criza se va adânci.

Luni, de altfel, amiralul Mullen se va întâlni cu şeful statului major al armatei egiptene, Sami Hafez Enan.

Una dintre temeri este, totuşi, aceea că în ciuda aparentei poziţii pasive a armatei egiptene, soldaţii ar putea deschide focul asupra protestatarilor, acţiune care ar conduce, probabil, la un sfârşit al legitimităţii armatei.

Pentru Pentagon întrebarea este cât de receptivă la influenţa americană va fi armata egipteană pe care în mare parte o plateşte SUA.

De la acordurile din 1978 de la Camp David, SUA a dat Egiptului 35 de miliarde de dolari în asistenţă militară.

Egiptul este, după Israel, cel mai mare beneficiar al ajutorului militar american convenţional.

Mulţi experţi americani cred că Hosni Mubarak va renunţa la putere.