SUA caută aliaţi împotriva programului nuclear iranian

Într-o apariţie surpriză în conferinţa de presă de la Casa Albă, preşedintele Barack Obama a pus sub semnul întrebării declaraţiile Teheranului privind folosirea puterii nucleare în scopuri civile.

El şi-a afirmat dezamăgirea în legătură cu ultima mişcare a Iranului, care ar putea permite producerea de material nuclear folosit în construirea bombei nucleare.

Intervenţia liderului de la Casa Albă vine la numai cîteva ore după ce Iranul a anunţat că a început să îmbogăţească uraniu la un nivel suficient pentru a alimenta un reactor nuclear care produce isotopi medicali împotrivă cancerului şi a altor boli.

Preşedintele american a arătat că va urmări în continuare o dublă abordare: oferta de a negocia, alături de ameninţarea cu sancţiuni, deşi a recunoscut că este neclar dacă poate obţine suficientă susţinere în Consiliul de Securitate pentru sancţiuni mai aspre.

"Ei au ales pînă acum, deşi uşa rămâne deschisă încă.

"Vom lucra în săptămânile viitoare pentru dezvoltarea unui regim semnificativ de sancţiuni care să le indice cât sunt de izolaţi faţă de comunitatea internaţională”a spus preşedintele american, adăugând că votul crucial al Chinei nu este asigurat.

Beijingul are legături economice din ce în ce mai strânse cu Iranul şi poate bloca rezoluţia.

Sancţiunile Consiliului de Securitate sunt însă numai o parte a măsurilor internaţionale împotriva Iranului.

Acestea pot fi aplicate unilateral de către state şi Uniunea Europeană în următoarele câteva luni .

Procentul de puritate de 20% la care Iranul imbogăţeşte acum uraniu este considerat ”îmbogatire la nivel inalt” avertizează pe site-ul sau Consiliul Naţional pentru Cercetare al SUA. El este suficient de mare, spun alţii, pentru a a-l folosi în reactorul medical, dar semnificativ mai redus decît nivelul de 90 la sută care este necesar construirii armei nucleare.

Îngrijorarea este, însă, spun experţii, că orice efort de a produce uraniu îmbogăţit în proporţie de 20% ar putea aduce Iranul în poziţia de a produce, în scurt timp, uraniul necesar armei nucleare.

Este alarmant, sigur, dar este încă neclar dacă Iranul are capacitatea de îmbogăţire a uraniului la nivelul cerut de preşedintele Ahmadinejad care, spun unele voci, pare, de fapt, să facă presiuni asupra Occidentului de a relua negocierile pentru alimentarea reactorului medical în termeni mai favorabili Iranului .

Ca atare, în timp ce alţi oficiali ai Administraţiei reamintesc că nimeni nu a încercat atât cât a făcut-o preşedintele Obama să angajeze un dialog cu Iranul, secretarul apărării Robert Gates a vorbit marţi, într-un interviu pentru Fox News, despre probabilitatea adoptării, în următoarele câteva săptămîni, a unei noi rezoluţii de către Consiliul de Securitate care să confrunte poziţia Iranului.

Nu puţini analişti, însă, cred că ultimele acţiuni ale Iranului sunt în mod deliberat provocatoare pentru a distrage atenţia de la represiunile împotriva protestatarilor şi de la ceea ce se aşteaptă a fi marşurile de protest de mâine când regimul de la Teheran va sărbători a 31-a aniversare a revoluţiei islamice.

Potrivit agenţiei de ştiri iraniene IRNA, controlate de stat, liderul suprem, Ayatollahul Khamenei declară că ”pe 11 februarie naţiunea unită iraniană va lăsa perplexă aroganţa globală”.

SUA şi UE au cerut luni Iranului, într-o declaraţie comună, ”să pună capăt abuzurilor împotrivă propriei populaţii” condamnând continua violare a drepturilor omului după alegerile de la 12 iunie: detenţiile şi procesele în masă, ameninţarea protestatarilor cu execuţia că şi negarea dreptului la liberă expresie.

Confruntarea cu Iranul este una din cele mai mari provocări de politică externă ale preşedintelui Obama.