SUA "ar trebui să recâştige încrederea aliaţilor săi din Orientul Mijlociu"

Lipsa de determinare a fostei administraţii americane a creat un vid în Orientul Mijlociu de care au profitat ţări precum Iranul sau Rusia. Noua administraţie Trump este încă în faza în care încearcă să-şi definească obiectivele, dar crede fostul diplomat israelian Zvi Mazel, America ar trebui să recâştige încrederea aliaţilor săi din regiune.

Corespondenţă de la Ierusalim.

Zvi Mazel, diplomat de carieră, fost ambasador al Statului Israel în România, Egipt şi Suedia, apreciază că Administraţia Trump încă încearcă să-şi definească obiectivele. În mandatul fostului preşedinte Barack Obama a fost un amestec curios de izolaţionism şi intervenţie limitată. Trupele americane nu au fost scoase din Afganistan. A continuat lupta împotriva organizaţiilor teroriste în Orientul Mijlociu prin bombardamente. Mici grupuri de elită au fost trimise în Siria şi Libia numai pentru colectarea de informaţii şi pentru consiliere. A lipsit o strategie globală care să împiedice coborârea Orientul Mijlociu în haos.

Acest context a ajutat Iranul să penetreze şi, pe de altă parte, a readus Rusia - comentează ambasadorul Zvi Mazel. Moscova şi-a reluat aproape toate poziţiile ocupate de Uniunea Sovietică în Siria şi Egipt şi este preocupată de Libia. O lipsă de determinare americană similară a permis Chinei să adopte tactici mai agresive în Marea Chinei de Sud, Rusia a anexat Crimeea şi Ucraina a fost divizată.

Întrebarea care se pune: în ce măsură noua administraţie americană se va angaja într-o politică de intervenţie activă în special în Orientul Mijlociu, pentru a dezamorsa ameninţările şi, eventual, să aducă o anumită stabilitate. S-ar putea să fie prea târziu - comentează ambasadorul Zvi Mazel.

În mandatul fostului preşedinte Barack Obama, Orientul Mijlociu a traversat cea mai vioentă perioadă după Primul Război Mondial. Islamul sunnit radical a rivalizat cu eforturile Iranului de a-şi exporta revoluţia şiită. Este un proces progresiv de destabilizare care a fost accelerat de aşa-numita primăvară arabă, în 2011, după discursul lui Barack Obama la Cairo. La ce a urmat America a fost absentă, în timp ce aliaţii din regiune s-au confruntat cu dificultăţi. Obama s-a abţinut să ajute Mişcarea Verde din Iran în 2009, în timp ce regimul ayatollahilor a intervenit cu brutalitate, dar Barack Obama a încheiat un acord nuclear cu Teheranul. În Egipt l-a abandonat pe Mubarak, aliatul său strategic, transferându-şi susţinerea la Fraţii Musulmani. Ba mai mult, a încurajat Europa să se debaraseze de Mubarak. Retragerea prematură din Irak a favorizat DAESH - organizaţia teroristă Stat Islamic. Obama a evitat intervenţia activă. Timp de sute de ani, a existat un război în Orientul Mijlociu pe o bază tribală, etnică sau religioasă. Din anii '40 America a fost o prezenţă stabilizatoare, a avut un rol în atenuarea tensiunilor, dar Barack Obama a creat un vid.

Ambasadorul Zvi Mazel comentează că noua administraţie Trump încă încearcă să-şi definească obiectivele. Pe de-o parte, nu poate rămâne indiferentă la situaţia care ameninţă pacea mondială; pe de altă parte, poate alege să se preocupe de problemele interne din SUA. În campanie, Donald Trump a promis că va distruge DAESH, că va infrunta Iranul şi se va înţelege cu Moscova, dar negocieri serioase Washington - Moscova nu pot avea loc atât timp cât FBI ntreprinde o anchetă. Zvi Mazel estimează că noua administraţie de la Washington ar trebui să recostruiască încrederea aliaţilor săi din regiune şi să promoveze interesele acestora. Ar trebui să relanseze alianţa Egipt - Arabia Saudită - Emirate împotriva Iranului.