SUA ar putea să menţină o "prezenţă militară continuă" în Europa
Experţi americani în securitate consideră că SUA urmează să se angajeze să menţină o "prezenţă militară continuă" în Europa, ca urmare a acţiunilor din ultima vreme ale Rusiei
Articol de Ani Sandu, Washington, 11 Aprilie 2014, 23:47
Alianţa Nord-Atlantică susţine că Rusia a desfăşurat de-a lungul graniţei cu Ucraina între 30 şi 40 de mii de militari, armament greu, unităţi de război electronic, elicoptere şi avioane de luptă.
Moscova a dezminţit imediat informaţiile, dar chiar şi aşa, specialiştii militari americani susţin că este neapărată nevoie de întărirea prezenţei militare a NATO în Europa.
John Deni este profesor de studii de securitate şi a lucrat timp de opt ani drept consilier pentru comandanţii americani în Europa.
El spune că prezenţa militară a SUA în ultimii 25 de ani în Europa a fost în scădere continuă, dar că acest lucru urmează să se schimbe în urma crizei din Ucraina.
John Deni crede că în următoarele zile va exista un angajament SUA în acest sens şi că va fi vorba despre detaşamente trimise prin rotaţie, fie după modelul avioanelor F16 din Polonia, care ajung acolo de 3-4 ori pe an timp de două-trei săptămâni, fie după modelul din Australia, unde puşcaşii marini fac exerciţii aproximativ patru luni, după care se întorc în SUA.
"Ar putea exista o prezenţă în care detaşamentele durează chiar 10 sau 11 luni şi sunt constante, adică nu trimitem familii, nu construim şcoli în regiune, dar există o prezenţă continuă. Cred că acesta este modelul care cel mai probabil va fi pus în practică, având în vedere ceea ce ar vrea aliaţii să vadă - trupe americane în Europa - şi ceea ce pot să facă SUA.
"Cred că, în prezent, nu suntem interesaţi să construim echivalentul bazei Rammstein, din Germania, cu toată infrastructura necesară, în România, în baza de la Mihail Kogălniceanu, de lângă Constanţa, sau în Polonia" a precizat John Deni.
O prezenţă "simbolică", la fel de importantă
Nathan Freier, expert la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, spune, de asemenea, că prezenţa SUA va fi sporită pentru a sprijini iniţiativele diplomatice cu ruşii, dar că, din punct de vedere operaţional, nu va fi semnificativă.
"Nu cred că de partea cealaltă cineva care va lua în calcul numărul de trupe pe care le trimitem se va teme cu adevărat de ele. Cred că va fi vorba despre o prezenţă simbolică" afirmă Nathan Freier.
John Deni susţine această idee şi subliniază că şi o prezenţă simbolică americană în regiune va avea un rol important.
"Cred că probabil nu o să trimitem 40 de mii de militari în România sau în Polonia, pentru a contrabalansa zecile de mii de militari ruşi de la graniţa cu Ucraina, dar sunt două modalităţi de a opri o ţară: prin refuz, adică o să fiu la graniţă şi o să te împiedic să treci graniţa sau prin sancţiuni, adică nu o să fim chiar la graniţă, dar vom fi în zonă, poate nu cu o prezenţă semnificativă, însă, dacă vom fi atacaţi promitem că o să venim să te lovim şi mai tare!
"Este în mare măsură şi tactica pe care am folosit-o în Războiul Rece. Nu am avut niciodată acelaşi număr de trupe ca ruşii sau un număr mai mare. Tot timpul am mers pe ideea că atât timp cât aveam americani în Germania o invazie a trupelor sovietice ar fi însemnat şi victime în rândul americanilor şi că apoi puteam printr-o operaţiune de consolidare, să revenim cu un număr mare de trupe" a spus profesorul american.
John Deni explică prezenţa militară în scădere a SUA în Europa în ultimii ani prin concepţia americanilor că, din punctul de vedere al securităţii, nu sunt motive de îngrijorare în Europa.
Prin urmare, politica faţă de Rusia a fost de a o atrage în proiecte comune, însă ruşii nu au fost interesaţi de aceasta - spune el.
Şi Nathan Freier crede că oficialităţile americane ar fi trebuit să anticipeze mai bine eventuale probleme cu Rusia şi să nu meargă pe ideea că, după sfârşitul Războiului Rece, relaţia cu Rusia va evolua în mod pozitiv şi că va fi, pe termen nelimitat, una paşnică.
