Studiu al revistei "The Economist" privind schimbările cauzate de COVID-19
Noile frontiere pentru umanitate ar putea să fie spațiul cosmic, ingineria genetică, inteligența artificială sau realitatea augmentată.
Articol de Pavel Ionescu, 06 Iulie 2021, 08:44
Pentru omenire, singura perioadă de schimbări comparabile cu actuala pandemie o putem căuta în vremea anului 1920, la finele gripei spaniole. Cea mai dorită promisiune atunci era revenirea la normalitate.
Un secol mai târziu - scrie în ultimul său număr revista The Economist - ținta rămâne neschimbată. Ce mai înseamnă acum normalitatea?
În teorie, scrie publicația britanică, vaccinul va pune capăt pandemiei, chiar dacă COVID-19 va continua, totuși, să există. Deja o treime din populația de peste 12 ani a globului a primit cel puțin o doză de vaccin, iar pentru cei îndeajuns de norocoși să fi beneficiat de întreaga schemă de vaccinare și să trăiască într-o țară cu acces la noile tratamente, infecția cu COVID-19 este complet neletală.
În Marea Britanie, de exemplu, cu toată dominația variantei Delta, rata mortalității pentru o persoană infectată este de 0,1%, echivalentul gripei sezoniere; fără îndoială, un risc, dar unul gestionabil. Nu este peste tot la fel. Țări precum Australia, Bangladeshul sau Thailanda au impus, din nou, restricții și chiar și Chile, unde 77% din cei peste 12 ani au fost cel puțin o dată vaccinați, a închis luna trecută circulația în capitală.
COVID-19 ne-a schimbat viața în inimaginabile feluri. Și pentru a înțelege mai bine ideea de normalitate, The Economist a elaborat un index pe trei categorii: călătoriile rutiere, zborul și transportul public, timpul liber, împărțit între orele petrecute acasă, la cinema sau evenimente sportive, și comerțul, cu măsurarea accesului în magazine și birouri.
50 de țări au fost măsurate, reprezentând 76% din populația lumii și 90% din bogăție. Atunci când China și-a închis activitățile, în martie 2020, indexul său total a scăzut de la 100 la 80, pentru ca, la vârful pandemiei, să atingă 35. Acum China are un index de 66, ceea ce înseamnă că a depășit de abia jumătate din perturbările provocate de virus. Cam la fel stă și restul lumii.
Indexul Statelor Unite este 77, al Uniunii Europene - 71, al Marii Britanii - 62. În vârf se află Hong Kong și Noua Zeelandă, cu indici de 96 și respectiv, 88. Cu puțin peste jumătate din populație vaccinată, România se află, în indexul The Economist, la valoarea 77, mai bine decât țări precum Polonia, Belgia sau Franța, și cu o tendință puternic pozitivă.
Cel mai rău stau India și Malaezia, ultima cu un index de puțin peste 30 și doar un sfert din populație vaccinată. Dintre activitățile măsurate, trei au depins de deciziile autorităților și, în martie trecut, au fost închise cinematografele, evenimentele sportive și zborul cu avionul.
Toate sunt acum la 70 - 85% din perioada pre-COVID. Chiar dacă cinematografele s-au deschis, casele de producție s-au orientat deja spre serviciile de streaming, a căror răspândire a explodat în pandemie. Arenele sportive au primit public până la o cincime din capacitate și puțin sub o treime dintre avioane sunt în zbor.
Variabilele care au depins preponderent de public sau de companii au revenit cel mai bine, ceea ce arată că oamenii s-au agățat cum au putut de normalitate, circulând cu transportul public - 80% față de prepandemie, mergând la magazine - 90% sau muncind de la birou - 80%.
Ideea de normalitate este influențată și de factori care nu au de a face cu pandemia. Potrivit The Economist, țările asiatice au fost mai perturbate decât era de așteptat. În mod contraintuitiv, comportamentul oamenilor s-a schimbat mai mult în țări cu solide libertăți civile decât în țările mai puțin libere și, la fel, țările bogate, unde mai mulți oameni au putut lucra de acasă, au situații mai anormale decât restul.
Expuși mai puternic morții semenilor, oamenii au căutat mai mult înțelesurile profunde, așa că unul din cinci italieni sau olandezi spun că țările lor sunt acum mai religioase decât înainte de COVID. Apetitul pentru risc după pandemia de gripă spaniolă a schimbat decisiv sexualitatea, artele sau dorința de viteza oamenilor.
De data aceasta, conchide The Economist, noile frontiere ar putea să fie spațiul cosmic, ingineria genetică, inteligența artificială sau realitatea augmentată.
