Strategia de apărare a UE să fie "ambiţioasă şi să aibă direcţii clare"

Anexarea Crimeii de către Rusia şi criza din estul Ucrainei au schimbat, se pare, definitiv configuraţia de securitate de-a lungul întregii graniţe care separă NATO de Rusia şi aliaţii ori sateliţii săi.

Dacă la summitul NATO din Ţara Galilor s-a decis constituirea unei forţe de reacţie rapidă, care să dea timp pregătirii unui răspuns mai serios în cazul ameninţărilor, exemplul vitezei cu care a evoluat criza din Ucraina a făcut ca statele din aşa-numitul flanc estic al NATO, la propunerea Poloniei, să se pună de acord şi să ceară de la aliaţii lor nişte garanţii de securitate mai mari pentru regiune.

Săptămâna viitoare, cele 10 ţări de la graniţa de est a NATO se reunesc la Bucureşti într-un mini-summit al Alianţei, unde ar putea fi adus în discuţie acest subiect.

Nouă ţări din Europa centrală şi de est vor participa la Bucureşti, pe 4 noiembrie, la o reuniune la nivel înalt în prezenţa adjunctului secretarului general al NATO, Alexander Vershbow.

Summitul este găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis. Potrivit şefului statului român, la reuniune participanţii doresc să lanseze un mesaj comun privind adaptarea NATO la condiţiile actuale de securitate.

Adjunctul secretarului general al NATO a declarat recent că există o serie de riscuri atunci când Rusia se angajează în operaţiuni foarte aproape de teritoriul Alianţei.

Înainte de reuniunea la nivel înalt de la Bucureşti, joi s-au întâlnit la Bruxelles şefii de Stat Major ai celor 28 de state membre, în Comitetul Militar al UE.

A fost abordată intensificarea cooperării dintre UE şi NATO. Şefii de Stat Major ai statelor membre au discutat despre colaborarea statelor central şi est-europene în faţa provocărilor de securitate, fie legate de criza din sud cu conflictele din nordul Africii, care a declanşat imigraţia masivă, fie în est, unde situaţia din Ucraina este departe de a se fi stabilizat.

"Şefii de Stat Major ai UE au salutat revizuirea strategiei militare şi de securitate, dar au fost de acord că timpul lucrează împotriva noastră şi că ameninţările sunt numeroase, iar noua strategie nu este aplicabilă imediat. Strategia noastră de apărare trebuie să fie ambiţioasă şi să aibă direcţii clare. Suntem pregătiţi să facem faţă ameninţărilor la securitatea europeană. A fost o întâlnire importantă a statelor membre, care, aşa cum ştiţi, sunt angajate şi în alte acţiuni militare, fie ale ONU, NATO sau naţionale. Operaţiunile noastre militare comune însă cresc", a declarat generalul Patrick de Rousiers, preşedintele Comitetului Militar al UE.

Potrivit generalului de Rousiers, a fost discutată operaţiunea navală a UE în domeniul imigraţiei şi şefii de Stat Major au fost informaţi privind stadiul operaţiunii Sopha din Mediterană, aflată în a doua fază de acţiune şi privnd misiunea Eunavfor Med Atalanta.

Legat de operaţiunea Sophia, gen de Rousiers a precizat că acum misiunea se află în a doua fază şi personalul este înarmat.

"Sunt nave în largul mării care pot salva vieţile imigranţilor"

Totodată, generalul a confirmat că recent marina italiană din cadrul operaţiunii a arestat o reţea de traficanţi care au fost deferiţi justiţiei.

Referitor la Ucraina, a fost prezent şi generalul Viktor Mujenko, şeful forţelor armate din această ţară, care a prezentat şituaţia actuală.

"Aşa cum ştiţi, a fost o ocazie pentru şeful armatei ucrainene să discute cu cele 28 de state membre, dar şi cu reprezentanţi ai NATO prezenţi la reuniune. Ce pot să vă spun este că în plan de consiliere militară între NATO şi armata ucraineană lucrurile funcţionează foarte bine", a spus preşedintele Comitetului Militar al UE.

Au mai participat la reuniune şi şefii de Stat Major din ţările partenere - Georgia, Moldova, Muntenegru, Norvegia şi Serbia - ţări care contribuie la politica de securitate şi apărare comună a UE.