Stern: Temerile privind "migraţia săracilor", nefondate
Revista germană Stern, citată de Agerpres, arată că temerile privind aşa numita "migraţie a săracilor" nu sunt cu adevărat motivate.
Articol de Titus Iordan, 02 Ianuarie 2014, 15:12
Cotidianul Stern a publicat joi o scurtă analiză a situaţiei create odată cu ridicarea ultimelor restricţii pentru români şi bulgari, pe piaţa forţei de muncă din UE, pentru a arăta că temerile nu sunt cu adevărat motivate, informează Agerpres.
Din analiză reies, printre altele, date legate de faptul că la mijlocul anului trecut, 60% dintre românii şi bulgarii apţi de muncă aflaţi în Germania aveau de lucru, iar numai 10% dintre aceştia primeau ajutoare sociale destinate persoanelor fără venituri.
Unul dintre partenerii de la guvernare, Uniunea social-creştină (CSU, conservatorii din Bavaria) atrage atenţia asupra unei migraţii a sărăciei şi primeşte în schimb criticile aliaţilor de la SPD (Partidul Social-Democrat).
Un raport actual al Institutului german pentru piaţa forţei de muncă (IAB) aduce lămuriri şi liniştire, constată revista Stern, citată de Agerpres.
Datele privind ocuparea locurilor de muncă nu indică, potrivit raportului IAB, faptul că imigraţia din cele două state est-europene ar fi exclusiv a celor fără venituri.
La mijlocul anilor 2013, aproximativ 60% dintre românii şi bulgarii apţi de muncă stabiliţi în Germania aveau un job, deşi 46% dintre cei care au venit după 2007, anul aderării, nu au nici acum diplome de studii recunoscute în Germania.
De la introducerea liberei circulaţii, în 2014 va creşte numărul bulgarilor şi românilor la cel puţin 100.000 şi maxim 180.000.
Anul trecut, cercetătorii vorbeau despre o imigraţie netă de 70.000 de persoane, cu referire la diferenţa dintre persoanele care au venit în Germania şi cele care au plecat.
La mijlocul anului 2013, mai arată datele IAB, aproximativ 10% dintre românii şi bulgarii din Germania primeau ajutoare sociale pentru persoanele fără venituri (Hartz-IV).
Procentul este mai mare decât cel din rândul întregii populaţii /7,5% dintre locuitori/, însă este semnificativ mai mic decât cel înregistrat între toţi străinii din Germania - 15% - observă Stern, citată de Agerpres.
În anumite regiuni mai sărace, precum cele din jurul oraşelor Duisburg, Dortmund sau Berlin, se concentrează problemele sociale şi economice ale românilor şi bulgarilor: aici nu sunt mulţi numai şomerii şi cei care primesc ajutoare sociale; aici, 60% până la 75% dintre români şi bulgari nici nu au dreptul şi nici nu primesc ajutoare sociale.
"Problemele serioase care există în Duisburg, Dortmund sau Köln nu au, din punct de vedere logic, nimic de-a face cu libertatea de mişcare care începe de la 1 ianuarie", spunea recent chiar un demnitar din cadrul formaţiunii conservatoare CDU, preluat de Agerpres.
El declara pentru Rheinischen Post că "discuţii la fel de agitate am avut încă dinainte de 2004, când era vorba de imigraţia polonezilor, ungurilor şi cehilor. Şi nu au venit decât o mică parte".
Drept de muncă fără restricţii în toate statele UE
Peste trei milioane de cetăţeni români şi bulgari trăiesc deja în alte state membre ale UE şi, din acest motiv, este improbabil să existe o creştere majoră a numărului românilor şi bulgarilor după ridicarea restricţiilor finale pentru lucrătorii din aceste ţări, a declarat comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, într-un mesaj dat publicităţii de Comisia Europeană în prima zi a lui 2014.
Pe de altă parte, CE admite că ar putea exista probleme locale create de "un aflux mare şi neaşteptat" într-un anumit oraş sau regiune, dar precizează că soluţia este ca acestea să fie abordate punctual şi nu să se ridice bariere împotriva lucrătorilor.
Începând de la 1 ianuarie 2014, în urma ridicării restricţiilor şi de către Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta şi Marea Britanie, cetăţenii români îşi pot exercita pe deplin dreptul de a lucra în toate statele UE fără un permis de muncă, beneficiind astfel de toate drepturile şi libertăţile care le revin în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene.
"Libera circulaţie a persoanelor reprezintă un principiu fundamental al UE şi un element constitutiv al Pieţei Unice", a precizat ministerul de externe de la Bucureşti într-un comunicat.
