Statele UE au hotărât crearea unei structuri de pază de coastă şi frontieră

Statele membre ale Uniunii Europene au hotărât crearea anul viitor a unei noi structuri de pază de coastă şi frontieră, în încercarea de a controla fluxul de migranţi cu care se confruntă în ultima perioadă.

De altfel, problema migraţiei şi relaţia Uniunii cu Marea Britanie au fost temele dominante ale summitului desfăşurat la Bruxelles, dar mari progrese nu au fost înregistrate.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană a dat undă verde prelungirii cu şase luni a sancţiunilor economice împotriva Rusiei şi a făcut un gest în direcţia Ucrainei şi Georgiei, eliminând vizele de scurt sejur pentru cetăţenii acestor două ţări.

România, reprezentată de premierul Dacian Cioloş, şi-a manifestat interesul de a participa activ la găsirea de soluţii, fără a-şi periclita însă propriile obiective.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, spune că nu-şi face iluzii pentru 2016 legat de dosarele dificile cu care se va confrunta Uniunea Europeană mai departe, cum ar fi criza imigraţiei sau referendumul legat de menţinerea Marei Britanii în Uniunea Europeană.

Juncker a recunoscut că nu este prea optimist nici în privinţa sistemului de relocare a refugiaţilor.

Summitul de două zile nu a adus decizii fundamentale legate de chestiunea imigraţiei, declara la rândul său premierul Dacian Cioloş, iar România doreşte să trateze cauzele acestui fenomen.

Dacian Cioloş: ”Anul 2016 va fi un an complicat, însă, vedeţi, şi astăzi am discutat de aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare, care înseamnă o evoluţie în structurarea instituţională europeană şi a măsurilor care se iau pentru a da soliditate proiectului european.

”Migraţia este o provocare pentru Uniunea Europeană şi, aș spune eu, este chiar un test pentru capacitatea Uniunii Europene de a rezolva probleme complexe.

”Nu ştiu dacă problema va fi complet rezolvată în cursul anului 2016, dar inclusiv cu ce s-a discutat astăzi, există premise ca în anul 2016 să se facă progrese clare.

”Mă gândesc aici, în primul rând, la capacitatea de a controla fluxul migrator, pentru că este, după părerea mea, un element esenţial pentru a arăta că Uniunea Europeană este capabilă să găsească soluţii şi să rezolve aceste probleme.”

Securizarea frontierelor externe s-a aflat, de asemenea, pe agenda reuniunii.

Premierul Cioloş explică:

”A discuta despre propunerea pe care comisia a avansat-o şi care urmează să fie discutată în consiliul de miniştri, cea privind întărirea controlului la frontiera Uniunii Europene, inclusiv prin crearea unei noi structuri de pază de coastă şi pază de frontieră.”

Primul ministru Dacian Cioloş a precizat că această structură ar urma să fie decisă până în vara anului viitor.

"Nu putem modifica tratatele pentru a introduce discriminări între state", a mai spus premierul român. Aşa cum ştim, Marea Britanie propune ca drepturile sociale să fie interzise în primii patru ani pentru cetăţenii unui alt stat.

Dacian Cioloş: ”Nimic nu e decis şi asta vreau să subliniez, inclusiv legat de modificarea sau nu a tratatelor sau de diferite soluţii, inclusiv privind drepturile lucrătorilor. Nimic nu e decis, însă din ceea ce s-a degajat din acest schimb de opinii, se prefigurează în februarie posibilitatea unui acord. Eu am simţit flexibilitate atât din partea participanţilor la discuţii, cât şi din partea premierului Cameron.”

Primul ministru Dacian Cioloş a remarcat în sens pozitiv printre propunerile Londrei cea legată de relaţia dintre zona euro şi statele europene din afara ei, care ar trebui să fie una transparentă.

Premierul Cioloş mai spune că România respinge în acest sens orice barieră care ar putea afecta pe viitor aderarea sa la zona euro.

Premierul britanic, David Cameron, a anunţat însă la plecarea de la summit că doreşte să organizeze referendumul privind rămânerea sau nu a Marei Britanii în spaţiul comunitar chiar anul viitor şi nu în 2017, cum era preconizat.

În cea de-a doua zi a summitului, proiectul gazoductului North Stream 2, care ar urma să alimenteze Germania direct din Rusia, prin Marea Baltică, a declanşat polemici între cancelarul german, Angela Merkel şi premierul italian, Matteo Renzi.

Şeful Guvernului de la Roma a reproşat în acelaşi timp abandonarea proiectului South Stream, care urma să aprovizioneze cu gaz zona sudică, inclusiv ţara sa.

De altfel, mai multe state s-au opus proiectului North Stream 2.

Cancelarul german, Angela Merkel, a reacţionat, spunând că este vorba de un proiect al unor companii private şi că Germania doreşte să găsească soluţii de a înlocui Ucraina, care este ţara de tranzit spre Europa a gazului rusesc.